O vedetă populară: Veta Biriş

De: Mihai Nasca

Veta Biriş s-a născut la Veseuş, judeţul Alba într-o zi de 11 august, iar de-a lungul timpului nu s-a departat prea mult de casă, de rădăcini.

Veta Biriş s-a născut la Veseuş, judeţul Alba într-o zi de 11 august, iar de-a lungul timpului nu s-a departat prea mult de casă, de rădăcini. Poate acesta este şi motivul pentru care cântecul popular a fost aproape de sufletul ei. Pe Veta Biriş o putem asocia foarte bine cu cântecul cu tentă patriotică, acesta a apărut în viaţa interpretei la o vârstă fragedă când poveştile despre război au luat locul poveştilor copilăriei. A debutat acum 40 de ani pe scena Palatului Culturii din Tîrgu Mureş, în cadrul concursului “Dialoguri la distanţă”. Susţine că nu are foarte multe albume înregistrate, însă mizează pe faptul că cele existente satisfac nevoia de cântec a iubitorilor de folclor. De curând a reuşit să înregistreze un album alături de Ciprian Istrate.
Rep: Atunci când sufletele ne sunt îngreunate de poverile lumeşti spunem că ne întoarcem în acele locuri speciale, unde ne încărcăm bateriile. Pentru Veta Biriş unde şi cum a început povestea?
Veta Biriş: Chiar de acasă. Am rămas acolo acasă. Nu mi-am părăsit satul nici o clipă, pentru că la 17 ani m-am măritat într-un sat vecin. Sunt de pe Valea Tîrnavei din satul Veseuş şi m-am măritat la cinci kilometri în Căpâlna de Jos, unde locuiesc alături de soţul meu, alături de care împlinesc 40 de ani de căsnicie. Este foarte frumos să nu îţi părăseşti locurile natale, cel puţin aşa văd eu lucrurile, pentru că eu acolo mă simt foarte bine, acolo sunt mai lângă rădăcina folclorului. Dacă locuiesc în mijlocul oamenilor aceia minunaţi de la care îmi culeg eu repertoriul, le mulţumesc pentru că numai datorită lor putem noi astăzi beneficia de cântecele frumoase pe care ei încă le mai ţin ei minte şi ni le spun.
Rep: Pe Veta Biriş o putem asocia Tîrnavelor, dar Tîrnavele le putem asocia judeţelor Mureş, Alba sau Sibiu. Să povestim puţin despre perioada în care Veta Biriş era mureşeancă.
Veta Birş: Eu nu am uitat nici o clipă că eu m-am lansat pe scena Palatului Culturii din Tîrgu Mureş, unde am reprezentat Regiunea Autonomă Maghiară Mureş, în 1967, la un concurs naţional “Dialog la distanţă”, unde, pot să mă mândresc cu acest lucru, am primit numai note de 10. Ce mă leagă iarăşi de judeţul Mureş este faptul că primele mele înregistrări au fost la Radio Tîrgu Mureş şi am lucrat până în 1989 la Combinatul Chimic din Tîrnăveni. Eu mă mândresc cu faptul că provin dintr-o zonă de interferenţă: Mureş-Sibiu- Alba- Tîrnava Mică- Tîrnava Mare şi de aici beneficiem de un folclor foarte variat începând de la baladă, doină, învârtită, purtată, haţegană şi mă mai pot bucura pentru faptul că de pe Tîrnava Mică nu s-a lansat nici un cântăreţ. Eu am putut beneficia de toate cântecele frumoase pe care le are Valea Tîrnavei.
Rep: Să revenim la o particularitate a folclorului: la “Jocul fetelor de la Căpâlna”, a cărui istorie diferă de la sursă la sursă. Dumneavostră ce ştiţi despre acest joc?
Veta Biriş: Eu ştiu despre acest joc  de la oamenii satului şi mai ales de la femeile foarte bătrâne care povestesc despre acest dans al fetelor de la Căpâlna cum a luat fiinţă. Pe când se făcea încă “Jocul la şură”, atunci când ceteraşii luau o pauză, să mai bea câte un pahar de vin, fetele, ca să nu stea “gură-cască” se prindeau în acest joc al fetelor. Este un joc doar al fetelor, pentru că atunci când una dintre acestea se mărita nu mai putea juca în acest joc. Aşa a luat fiinţă acest dans şi este de foartă multă vreme.
Rep: De ce Veta Biriş nu a dorit confortul unui oraş ci a preferat să stea aproape de “rădăcini”?
Veta Biriş: Sunt foarte mult plecată şi în timpul pe care îmi rămâne mă simt foarte bine acolo în casa mea de la ţară, mă simt bine să fiu alături de familia mea şi să îmi gospodăresc grădina, florile, să mă duc la pui, porci, să am grijă de toată gospodăria atâta cât îmi permite timpul. Evident că în mare măsură mă ajută soţul meu, iar cei care mi-au călcat pragul au fost încântaţi.
Rep: Să mergem cu gândul în timp la debutul dumneavostră. Când şi cum se întâmpla acest lucru?    
Veta Biriş: Am debutat la concursul “Dialog la distanţă”, cu cântecul “Bădiţă de pe Tîrnavă”, iar apoi am participat la concursul “Floarea din grădină”, unde “Cântecul Iancului” mi-a adus consacrarea, pentru că numele meu se leagă de acest cântec.
Rep: Sunteţi cunoscută pentru cântecele patriotice. Cum v-aţi apropiat de acest tip de cântec şi mai ales ce aţi reuşit să imprimaţi până acum?
Veta Biriş: Noi în familie am fost şapte fraţi, tata a fost în cel de-al doilea război mondial, iar nouă seara nu ne spunea “Capra cu trei iezi”, tata ne spunea poveşti din timpul războiului, iar fiecare poveste ne-o exemplifica cu câte un cântec, cum ar fi şi următoarele versuri:  “Ne-ntoarcem iar biruitori/ Ostaşii din Batalionul doi/ Dar nu ne mai întoarcem toţi/ C-avem răniţi, avem şi morţi/ Şi-n munţii Tatra au căzut/ Că Dumnezeu aşa a vrut”. Probabil spunându-mi foarte multe cântece de felul ăsta am început să le iubesc. Eram destul de mică ca să îmi dau seama de jocul satului, de învârtite, eu ştiam doar despre astfel de cântece. Legat de înregistrări, nu am foarte multe albume, doar vreo şapte-opt şi consider că dacă cei care mă iubesc le ascultă cu drag, cred că sunt suficiente. Sigur că s-ar putea înregistra încă destul de multe, dar este un sacrificiu material destul de mare.
Rep: Care este cântecul cel mai reprezentativ al Vetei Biriş, cântecul pe care îl asociezi persoanei încă de la primele acorduri?
Veta Biriş: Fiecare cântăreţ ar trebui să îşi aibă propriul repertoriu. Când cineva trece pe lângă o casă de cultură şi aude muzică din interior, spre exemplu “Cântecul Iancului”, atunci toată lumea o să spună: “Asta e Veta Biriş!”. Eu cred că acest cântec mă reprezintă.
Rep: Pe care dintre tinerii interpreţi de muzică populară îi vedeţi devenind nume mari ale folclorului?
Veta Biriş: Eu am descoperit nu de multă vreme pe Ciprian Istrate şi sunt tare bucuroasă că de curând am reuşit să înregistrez un album împreună cu el. Vreau să vă spun că toată lumea este încântată de acest album şi toată lumea se miră de vocea lui minunată. Eu sper ca într-un timp destul de scurt să se audă de vocea lui Ciprian Istrate.
Rep: Aţi încercat să cântaţi şi alte zone etno-folclorice, ce alţi artişti vă plac?
Veta Biriş:Îmi place foarte mult Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Lucreţia Ciobanu. Nu am prea încercat să cânt alte zone, pentru că şi la nunţi şi la spectacole am participat mai mult în această zonă. Dacă mergem în alte zone, ei ne cheamă pentru a asculta cântecele noastre din Ardeal.
Rep: Un gând pentru cititorii mureşeni.
Veta Biriş: Vreau să le transmit că îi iubesc din tot sufletul şi îi respect.
A consemnat Mihai Teodor Naşca