Folclorul, acest tezaur preţios al creaţiilor spirituale şi artistice ale poporului român este o comoara inestimabilă a patrimoniului naţional.

Sunt oameni care prin cântecul lor parcă îţi pun mâna direct pe rană şi te vindecă miraculos. Sunt cântece pe care ai impresia că nu le-a plăsmuit minte de om ci divinitatea le-a transmis sufletelor hărăzite.

Festivalul folcloric „MLĂDIŢE”, ajuns la cea de-a doua ediţie se va desfăşura duminică 24 aprilie la Casa de Cultură din Ungheni, are un caracter judeţean şi este destinat grupurilor artistice formate numai din tineri, care valorifică cele mai valoroase elemente de cultură tradiţională din localităţile de unde provin.

Municipiul Tîrgu Mureş, prin Universitatea de Artă Teatrală, Facultatea de Muzică a făcut primele demersuri în vederea organizării în anul 2012 a celei de-a XVIII- a ediţie a Seminarului European de Etnomuzicologie - ESEM.

Rugăciunea este o scară spre cer, lungă sau mai scurtă după cum Cel de Sus a lăsat. Cu paşi mai mici sau mai mari, îndreptăm ochii noştri spre cer, deschizându-ne sufletul să primim ce e mai bun de la Divinitate. O rugăciune în cântec este priceasna, acest gen caracteristic Ardealului. Alexandru Pugna a lansat în această lună, la Braşov un album de pricesne, cu ocazia Tîrgului Internaţional de Carte şi Muzică organizat de Libris Braşov.

La l4 februarie comerţul românesc invadează străzile cu inimioare roşii inscripţionate “I love you” sau “Valentines, Day” – o sărbătoare foarte mediatizată. Pentru puţinii români care cunosc existenţa şi semnificaţia sărbătorii “Dragobetele” această mediatizare este o lecţie despre felul în care ştiu occidentalii să-şi comercializeze tradiţiile.

Sfârşitul anului trecut a venit cu o surpriză plăcută din partea Mariei Butilă, interpretă de muzică populară, născută în Filea, comuna Deda. Un album aşteptat de aceasta dar şi de public deopotrivă, al treilea în carieră, după primele casete editate cu câţiva ani în urmă.

Localitatea Cib din judeţul Alba, amplasată într-una din cele mai pitorești zone ale munţilor Apuseni dată de lanțurile calcaroase ale Trascăului,  împânzită de fagi și brazi înalţi şi falnici ca şi oamenii de pe aici, a găzduit în perioada 11-13 decembrie profesorii şi studenţii Facultății de Muzică din Targu Mureș, specializarea Pedagogie Muzicală, secţia română.
Într-un cadru natural deosebit care păstrează tradiția, nu departe de rezervația naturală Cheile Cibului, studenţi şi prof

Tânărul solist de muzică populară din Mediaş, Costel Popa  şi-a mai adăugat un premiu în palmaresul său. Distincţia vine de la Bistriţa, acolo unde în perioada 11-12 noiembrie s-a desfăşurat  ce-a de-a patra ediţie a Festivalului “Pană de Păun”. Evenimentul a beneficiat  de prezenţa unor nume sonore ale folclorului românesc printre care Leontina Pop, Mărioara Precup Stoica, Mariana Deac, Cornelia Ardelean Archiudean, Petre Petruse dar şi câştigătoarea de anul trecut al marelui pre

O componentă importantă a culturii populare o constituie cultura minorităţilor naţionale. Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş se preocupă permanent de sprijinirea activităţilor culturale specifice locuitorilor maghiari din judeţul nostru.

S-au pus bazele unei colaborări internaţionale între Facultatea de Muzică din Tîrgu Mureş şi Facultatea de Muzică a Vancuver Community College din Canada privind dezvoltarea relaţiilor şi implementarea un programe de studii muzicale.

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc, marţi, Naşterea Maicii Domnului, sau Sfânta Maria Mică, aşa cum este numită în popor, prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie.

În cadrul Zilelor Sărmăşene, în oraşul Sărmaşu s-a desfăşurat în data de 29 august prima ediţie a festivalului – concurs pentru tinerii interpreţi de muzică populară, “Flori de pe Câmpie”. Un moment numai bun pentru a pune în balanţă talentele tinerilor interpreţi din Ardeal. Din cei 14 concurenţi care au confirmat iniţial prezenţa s-au prezentat şase: doi din judeţul Bistriţa Năsăud şi patru din judeţul Mureş.

Auzim în ultima vreme aceleaşi fraze din rândul cărora nu lipsesc cuvintele criză financiară sau lipsa banilor şi cu toate acestea se pare că indiferent de sitiuaţia globală, dacă se doreşte cu adevărat, tradiţiile se respectă. E bine că măcar că există voinţă, chiar şi cea politică, aşa încât nu trebuie să ne închidem în case şi să aşteptăm cuminţi să treacă criza.

Ce vremuri au mai fost odată! Câtă frumuseţe răsuna din strunele viorilor mânuite de vestiţii muzicanţi din Sînpetru de Câmpie! Ce păcat că nu mai sunt printre noi, iar urmaşii acestora nu duc mai departe această meserie de muzicant sau ceteraş. Ne pierdem valorile uşor sau poate le desconsiderăm pe cele ce le mai avem. Un sat fără ceteraş e pustiu, petrecerile se fac cu muzicanţi şi puţini ceteraşi mai cunosc repertoriul fiecărui sat. Odinioară, în Sînpetru de Câmpie existau ceteraşi de putea