“Un colind de Crăciun”

De: Laurentiu Blaga

Primul an românesc în Uniunea Europeană se apropie de sfârşit. Nu a fost unul uşor. Conflicte, tensiuni, dezbinări, replici acide, răutăţi. Peste toate acestea se aşterne însă liniştea sărbătorilor de iarnă. Crăciunul este sărbătoarea familiei.

 Oriunde ne-am afla peste an, în ziua Naşterii Pruncului Sfânt ne apropiem pe lângă case. Este o reacţie normală, cu explicaţie psihologică. Confortul căminului ne face să uităm de toate greutăţile prin care am trecut în anul care tocmai se încheie. Uităm de lucrurile urâte, neîmpliniri sau insuccese. Nu ne mai interesează nici cine are mai multe procente, nici cine şi cât a mai furat, nici măcar ce a furat. Nu ne mai interesează alianţe, fuziuni, demisii, demiteri, alegeri, etc. Suntem numai noi, cu oamenii din jurul nostru pe care i-am neglijat şi care ni se par mai dragi ca niciodată. Şi sperăm că anul care vine va fi unul mai bun. Dacă nu mai bogat, măcar unul decent. Până când va veni 2008, să ne bucurăm de ce a mai rămas din 2007. De colindători, de prieteni, de zăpadă, de bucate. Şi să nu uităm să devenim mai buni. Precum eroii nuvelei lui Dickens. Iar dacă vom vedea puţină lumină în jurul nostru înseamnă că am reuşit. La mulţi ani, mureşeni!