Băsescu: Nu ne îngrijorează că s-ar putea întoarce românii din Spania şi Italia

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, luni, la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii mai multor asociaţii ale comunităţii româneşti din Spania, şeful statului declarând că perspectiva întoarcerii românilor emigranţi nu este deloc una îngrijorătoare.

"Ştim sigur că reluarea creşterii economice este o chestiune de un an, un an şi jumătate, doi ani, iar alarma asta - dacă se întorc românii din Spania şi Italia -, e o alarmă falsă, nu ne îngrijorează deloc. Dimpotrivă, spun că vor fi locuri de muncă", a afirmat Băsescu.

El a adăugat că îl interesează în mod deosebit impactul pe care l-a avut criza economică asupra românilor din Spania, mai ales în ceea ce priveşte şomajul, adăugând că cifrele pe care le deţine sunt destul de mari.

"Nu ştiu cât de consistentă sau de atractivă este protecţia socială oferită, mai ales celor care nu au contribuit la fondurile sociale spaniole. Vreau să ştiţi, din capul locului, un lucru: nu ne sperie deloc o eventuală revenire a românilor acasă, pentru că anul trecut am trecut prin situaţia de incapacitate de a mai merge înainte cu proiectele din lipsa forţei de muncă", a declarat Băsescu.

Preşedintele a mai precizat, în debutul întrevederii, că a optat pentru o întâlnire la Palatul Cotroceni având în vedere că s-au făcut speculaţii pe tema deplasărilor sale în străinătate, în contextul anului electoral.

"Am zis că, fiind an electoral, decât să vin acolo, mai bine ne vedem aici, pentru că era foarte multă îngrijorare atunci când s-a aprobat bugetul Preşedinţiei dacă nu cumva o să folosească preşedintele banii ca să se ducă în Spania şi în Italia. Uite că avem şi alte forme de a ne întâlni", a explicat el.

Băsescu a amintit că, săptămâna trecută, cu ocazia vizitei ministrului spaniol al Muncii, a fost semnat un acord interguvernamental între ministerele de resort din cele două ţări, una dintre obligaţiile asumate fiind ca locurile de muncă disponibile în România să fie transmise şi în centrele de informare spaniole, pentru ca românii care doresc să revină în ţară să poată consulta oferta existentă.

"Un alt lucru extrem de important pe care îl discutăm, l-am iniţiat cu premierul Zapatero, am reluat subiectul cu ministrul Muncii, ne interesează ca firmele spaniole care câştigă licitaţii în România pe bani europeni să recruteze forţa de muncă direct din Spania", a completat Băsescu.

În intervenţia sa, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Româneşti din Europa, Daniel Ţecu, şi-a exprimat speranţa într-o mai bună relaţie cu Departamentul Românilor de Pretutindeni. El a afirmat că în Spania trăiesc aproximativ un milion de români şi a estimat că printre aceştia se numără 300.000 de şomeri, în contextul în care statisticile oficiale vorbesc despre 70.000.

Băsescu a replicat că datele oficiale arată că în Spania sunt 718.000 de români, dintre care aproximativ 250.000 sunt încadraţi în câmpul muncii, cu contribuţii la sistemul de asigurări sociale spaniol.

"Îngrijorătoare este diferenţa mare dintre numărul de români existenţi şi cei cu contribuţii la asigurările sociale", a susţinut şeful statului.

O reprezentantă a unei asociaţii de români din Castellon a evidenţiat că 80% dintre şomeri au datorii la bănci, ca urmare a unor credite luate pentru casă şi maşină.

Gabriela Stan, din Cordoba, a reclamat neaplicarea unei hotărâri de guvern care prevede ca fondurile obţinute de consulatele române să fie folosite parţial pentru a susţine întoarcerea în ţară a românilor care nu au această posibilitate.

Potrivit acesteia, se înregistrează un fenomen de revenire în Spania a românilor care au mai fost în această ţară. "Într-un an şi-au terminat economiile şi se reîntorc într-o situaţie teribilă pentru că nu există locuri de muncă", a spus ea.

Preşedintele a replicat însă că nu crede că acesta este un fenomen de amploare, având în vedere că în România şomajul este de 5,5%, iar în Spania a ajuns la 18%.

Totodată, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat, la întrevederea avută, luni, cu reprezentanţi ai românilor din Spania, că în mod sigur, criza economică va crea presiuni şi asupra românilor care lucrează în Spania şi de aceea trebuie pus la punct un plan pe termen mediu pentru sprijinirea acestora.

"Criza va crea presiuni asupra românilor care lucrează în Spania. Statul român nu s-a adaptat încă la situaţia prezenţei masive a românilor în străinătate. E nevoie de un plan pe termen mediu, pe lângă acţiunile necesare imediat. De asemenea, este nevoie de o cercetare sociologică serioasă a problemelor românilor din Spania", a spus Mircea Geoană.

Întrebat care ar fi motivele pentru care românii nu se întorc definitiv înapoi în ţară, preşedintele Senatului a indicat diferenţele dintre gradele de civilizaţie dintre cele două ţări.

"Românii plecaţi să lucreze în Spania, în Italia sau în alte ţări din Europa şi din lume nu se vor întoarce în România decât dacă vor găsi aici acelaşi nivel al serviciilor ca în ţara unde locuiesc acum. Dacă vor avea în satul sau în oraşul de unde au plecat o şcoală bună, un spital bun, infrastructură performantă, dar şi un sistem administrativ-financiar profesionist, stabil şi predictibil, se vor stabili cu dragă inimă acasă, pentru că dragostea românilor pentru locurile natale este puternică", a subliniat Mircea Geoană.

Lista problemelor românilor din Spania prezentate de reprezentanţii ONG-urilor a fost vastă, de la aspecte ce ţin de accesul la educaţie şi cultură românească, până la problema şomajului care afectează economia spaniolă. De asemenea, au fost prezentate şi probleme administrative, de genul eliberării paşapoartelor pentru românii care locuiesc în Spania, sau salariile preoţilor ortodocşi.

Una dintre preocupările cele mai importante ale ONG-urilor româneşti din Spania a fost educaţia copiilor românilor stabiliţi peste hotare.

"Ne preocupă învăţământul preuniversitar la distanţă pentru copii între 16 şi 18 ani, aceia care se întorc în România şi nu mai pot termina studiile în Spania, şi invers", au declarat reprezentanţii românilor din Spania.

Mircea Geoană a apreciat pozitiv preocuparea ONG-urilor, dar şi a presei, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor din Spania, însă s-a arătat îngrijorat, în schimb, faţă de evoluţia economiei spaniole şi modalitatea în care criza economică îi va afecta şi pe români. AGERPRES