EUROPA ÎN 12 LECŢII. PARTEA V- CE FACE UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Politici de solidaritate

Principalul scop al politicilor de solidaritate este realizarea unei pieţe unice şi de a corecta dezechilibrele prin intermediul măsurilor structurale care ajută regiunile rămase în urmă sau sectoarele industriale aflate în dificultate.

Ajutor regional – Politica UE de ajutor regional se bazează pe transferul fondurilor de la ţărilor bogate spre cel sărace. Banii sunt folosiţi pentru impulsionarea dezvoltării regiunilor rămase în urmă, de a revitaliza regiunile industriale în declin, de a ajuta tinerii şi şomerii de termen lung în găsirea unui loc de muncă, modernizarea agriculturii.

Bugetul alocat dezvoltării regionale pe perioada 2007-2013 ţintesc trei obiective:
-    Convergenţa – de a dezvolta ţările şi regiunile rămase în urmă prin îmbunătăţirea condiţiilor pentru creştere şi forţă de muncă. Acesta se face prin investiţii în capitalul uman şi fizic, inovaţie, adaptarea la schimbări, eficienţă administrativă.
-    Competitivitate şi locuri de muncă – are ca obiectiv creşterea competitivităţii, locurilor de muncă, atractivităţii regiunilor. Acest lucru se face prin anticiparea schimbărilor economice şi sociale, promovarea inovaţiei, protecţia mediului, accesibilitate, dezvoltarea pieţii muncii.
-    Cooperare teritorială europeană – pentru creşterea cooperării transnaţionale şi interregionale. Are ca scop promovarea soluţiilor comune la probleme care sunt comune autorităţilor locale în sectoare ca dezvoltarea urbană şi rurală, cultivarea relaţiilor economice, etc
Aceste trei obiective vor fi finanţate prin fonduri specifice care vor stimula investiţiile în sectorul public şi privat. Aceste fonduri sunt cunoscute ca şi fondurile structurale şi de coeziune.
Politica agricolă comună
Scopul PAC a fost în mare măsură atins: s-a asigurat un standard de viaţă corect pentru comunităţile rurale, au fost stabilizate pieţele, produsele ajung la consumatori la preţuri rezonabile, infrastructura a fost modernizată. Consumatorii se bucură de securitate iar preţurile produselor agricole se menţin la preţuri rezonabile, protejate de fluctuaţiile de pe pieţele mondiale..
Totuşi, PAC a devenit victima propriului succes. Producţia a crescut mai repede decât consumul, grevând bugetul UE. Pentru a rezolva această problemă, politica agricolă trebuia redefinită. Reforma începe să dea rezultate. Fermierii sunt încurajaţi să folosească practici viabile care protejează mediul şi zona rurală contribuind la îmbunătăţirea calităţii produselor.
Dimensiunea socială – scopul este de a corecta inegalităţile din societatea europeană. Fondul Social European a fost înfiinţat în 1961 pentru a promova crearea locurilor de muncă.
Ajutorul financiar nu este singurul mijloc de a îmbunătăţii condiţiile sociale. Sprijinul nu ar putea rezolva toate problemele cauzate de recesiunea economică. Efectele dinamice ale creşterii trebuie să încurajeze progresul social. Acest lucru se face prin legislaţie, care garantează un set minim de drepturi solide. Unele dintre acestea sunt prevăzute în tratate, ex dreptul la plata egală pentru muncă a femeilor şi bărbaţilor, protecţia lucrătorilor, standarde de siguranţă.
În 1991, la Maastrcicht a fost adoptată Charta Comunitară privind Drepturile Sociale de Bază, stabilind drepturile de care se bucură lucrătorii în UE: libertate de mişcare, plată corectă, condiţii de muncă îmbunătăţite, protecţie socială, dreptul de a forma asociaţii, dreptul la perfecţionare vocaţională, tratament egal pentru bărbaţi şi femei, protecţia copiilor, bătrinilor şi persoanelor cu dizabilităţi. Această Chartă este aplicabilă în toate ţările UE.

2. Politici inovative
Activităţile UE au impact asupra vieţii cotidiene ale cetăţenilor prin rezolvarea unor probleme curente: protecţia mediului, sănătate, inovaţie, energie, etc.
Piatra de temelie ale activităţii de mediu este programul intitulat „ Mediu 2010 – viitorul nostru, alegerea noastră”. Acesta acoperă perioada 2001-2010 şi subliniază nevoia de a rezolva şi încetinii schimbările climaterice, protecţia habitatelor naturale, florei şi faunei, conservarea resurselor naturale şi managementul eficient al deşeurilor.
Reglementările europene asigură acelaşi nivel de protecţie dar ţine cont şi de circumstanţele locale.
Inovare tehnologică- Fondatorii UE au văzut că prosperitatea viitoare a Europei va depinde de capacitatea de a rămâne lider în tehnologia mondială. În 1958 au înfiinţat EURATOM, Comunitatea Europeană pentru Energia Atomului. Scopul a fost ca ţările europene să exploateze împreună energia nucleară pentru ţeluri paşnice.
Energie – Petrolul, gazul natural şi cărbunele totalizează 80% din consumul de energie al UE. O mare parte din acestea sunt importate din afara UE. În prezent 50% din cantitatea de gas şi petrol provine din import, această dependenţă putând creşte la 70/ până în 2030. În viitor trebuie luate măsuri pentru a economisii energia, prin dezvoltarea resurselor alternative şi prin cooperare internaţională.
Plata pentru Europa: bugetul UE – pentru a finanţa politcile, UE are un buget anula de peste 120 miliarde Euro. Acest buget este finanţat din resursele proprii care nu poate depăşi 1,24% din PIB –ul tuturor statelor membre.
Principalele resurse bugetare sunt:
-    taxe vamale pentru produse importate din afara UE,
-    un procentaj din TVA aplicat bunurilor şi serviciilor din UE
-    contribuţia statelor membre
Fiecare buget anual face parte dintr-un ciclu bugetar de 7 ani. Perspectivele bugetare sunt trasate de Comisia europeană, cu acordul statelor membre şi al Parlamentului Euopean.
Pentru perioada 2007-2013 bugetul UE se ridică la 864,4 miliarde Euro.