Conflictele dintre romi şi comunităţile unde trăiesc au aceleaşi scenariu: Intoleranţă, lene şi indiferenţă

De: Cora Muntean

Românii sunt intoleranţi, ţiganii preferă să fure în loc să muncească iar autorităţile intervin, ca măsură de prevenţie, doar atunci când situaţia scapă de sub control-acestea au fost principalele caracteristici şi scuze ale conflictelor din România produse între comunităţile locale şi romi.

De la conflictul din Hădăreni, din 1993, care a fost primul, dar şi mai sângeros, până la cele recent petrecute nu s-a găsit nicio modalitate de a instaura pacea. S-au alocat bani mulţi pentru integrarea romilor însă, dacă nu au ajuns în folosul personal al celor care se erijează în implementatori ale planurilor de pace şi reconciliere, au fost risipiţi pe seminarii în staţiuni exotice, de la care au fost omişi exact cei care sunt în cauză.

Scandalul care a izbucnit în urmă cu o săptămână în comuna harghiteană Sâncrăieni a avut loc pe baza unui conflict mocnit între localnicii maghiari şi romi; în mod sigur acesta va fi numit ca şi cele de la Hădăreni, Apalina (Reghin) şi multe altele, un conflict interetnic. Realitatea este că oamenii au suportat şi furturile din grădini, case şi de pe ogoare, au trecut şi peste frica de a fi loviţi în cap în plină zi, însă înjunghierea unui localnic de către un rom, cunoscut ca fiind violent. Scenariul este identic cu cel din Hădăreni, însă consecinţele mai puţin dramatice.

Răscoala de la Sâncrăieni
După incident, peste 400 de locuitori de etnie maghiară, care spun că „le-a ajuns cuţitul la os”, s-au adunat hotărâţi să-şi facă singuri dreptate: au fost incendiate două grajduri şi o şură aparţinând romilor. Înainte de a escalada conflictul, instinctul de conservare a fost mai puternic: romii, cu copii şi bătrâni, au fugit în pădure şi s-au ascuns. Chiar şi cei care niciodată nu au furat şi care se purtau cuviincios cu localnicii au simţit că ar putea deveni ţinta mâniei oamenilor. Peste 150 de mascaţi, jandarmi, politişti şi pompieri au descins în localitate pentru a calma spiritele şi au rămas acolo peste noapte. Pompierii au stins focul, victima nu a murit, iar agresorul, Vancsa Gabor, a fost ridicat de poliţie. Operaţiune ca la carte, care însă a calmat doar pe moment spiritele. Oamenii au încercat să le explice oamenilor legii că sunt terorizaţi de romi de ani, că aceştia le fură bunurile şi că sunt agresivi. Primarul comunei, Szekely Erno, a explicat foarte clar că atâta timp cât faptele lor antisociale nu sunt pedepsite, romii se cred deasupra legii. "Oamenii au suportat mult timp să fie furaţi de către o pătură socială care nu lucrează, care trăieşte pur şi simplu pe spinarea lor. Însă i-a înfuriat agresivitatea dovedită de unul dintre membrii comunităţii rome, care a înjunghiat miercuri un localnic. Victima se află acum în afara oricărui probleme, iar agresorul, Vancsa Gabor, a fost ridicat de către poliţişti. Cu toate acestea, nu a primit mandat de arestare de la procuratură, aşa că s-a întors acasă joi seara şi a trecut din nou la ameninţări”, a explicat primarul. Edilul l-a caracterizat pe cel pe care poliţia doar îl plimbă cu maşina, după care este liber să facă ce vrea. "Vancsa Gabor este un om agresiv, care acum două luni a mânat caii peste un autoturism marca Tico, care era parcat regulamentar, distrugând maşina. Nici atunci nu a fost luat la rost. Astfel, ei au senzaţia că sunt deasupra legii”, a precizat primarul.
La Sâncrăieni s-a lăsat o linişte înşelătoare: deocamdată oamenii au renunţat la furcile şi coasele cu care s-au înarmat joi seara decişi să pună capăt nedreptăţilor. Dar au început să strângă semnături, decişi să convingă autorităţile să îi mute pe romi din comună.
După o noapte petrecută în pădure, romii au început să coboare în sat cu teamă, cu copii flămânzi, speriaţi şi înfriguraţi, oarecum spăşiţi.
În sat au rămas cinci poliţişti şi cinci jandarmi pentru a preveni reizbucnirea conflictului. erau la Sâncrăieni, pentru a preveni reizbucnirea conflictului.
În comună trăiesc 52 de familii de romi, în total 189 de persoane.
Posibil ca Vancsa Gabor să se întoarcă şi mai rău şi mai pornit să-şi facă dreptate, sau alţi prieteni de-ai lui să încerce să-l răzbune. Poliţiştii spun clar că tot conflictul este pe un fond social precar.

La Hădăreni nici acum nu este pace

În septembrie 1993, în urma unei altercaţii asemănătoare celei din Sâncrăieni, doar că victima Crăciun Cheţan a murit, concescinţele au fost extreme de dramatice. Sătenii au incendiat casele romilor, 4 dintre ei au murit şi 14 case au ars.
A urmat un proces foarte lung, sătenii au fost condamnaţi iar CEDO a dat câştig de cauză romilor. În 2006 Guvernul s-a angajat să implementeze în sat un program de dezvoltare durabilă cu un milion de dolari.Toată lumea visa ca va fi bine, că Hădăreniul va deveni cel mai European şi democratic sat din România. Bani aruncaţi în vânt: milionul de dolari destinat reconstruirii satului a fost risipit. Dintre toţi oficialii români şi europeni care s-au plimbat prin Hădăreni, niciunul nu mai pare interesat dacă oamenii se înţeleg sau nu. A fost însă marcat cu roşu încă un punct în România unde drepturile omului sunt călcate în picioare.
Cartierul Apalina din Reghin, comuna Band, cartierul Viilor din Sighişoara, Târnăveni- sunt localităţile în care se aşteaptă oricând izbucnirea unui conflict de proporţii între localnici şi romi. Autorităţile semnalează presa, pentru a fi consemnat că “eu am spus” şi îşi cumpără o pungă cu pop corn în aşteptarea “imaginilor terifiante” care ar putea ilustra incompetenţa lor.

Autorităţile semnalează şi, cat atât

În 24 februarie prefectul de Mureş, Marius Paşcan, declara că în judeţ  există iminente pericole de conflicte interetnice, româno-maghiare, dar şi cele declanşate de romi. Prefectul a spus că există localităţi unde oamenii au atenţionat că este posibilă reeditarea unui nou Hădăreni. „Sunt şi alte focare de conflict în judeţ, pe care eu încerc să le dezamorsez. Romii sunt nemulţumiţi că nu le sunt promovate proiectele şi nu sunt susţinuţi decât declarativ de către administraţia publică şi unele ONG-uri”, a declarat Marius Paşcan. El a precizat că în aceste situaţii trebuie să fie atenţionaţi şi magistraţii legat de deciziile pe care le iau. „În situaţii concrete de conflicte la nivelul comunităţii s-a întâmplat ca poliţistul să-i sancţioneze pe cei care se fac vinovaţi de furturi şi agresiuni. Faptele s-au repetat, comunitatea a ajuns să se simtă desconsiderată, nu s-au luat măsuri legale. Poliţia a încercat să-i sancţioneze, trimitea la Parchet propunere de reţinere şi nu primeau feed-back şi s-a ajuns că sute de oameni mi-au cerut oficial să iau o măsură. Acei oameni se lăudau că ei sunt intangibili din punct de vedere legal iar oamenii spuneau că vor ajunge să-şi facă singuri dreptate, să se ajungă la un al doilea Hădăreni. Pentru că am văzut rapoartele poliţiştilor în care nu spuneau de ce s-a ajuns la degenerarea conflictului şi i-am rugat să îmi scrie explicit că au făcut propunerea de reţinere procurorului şi că acesta a refuzat în mod repetat să ia măsură fermă de reţinere a persoanei în cauză”, a declarat prefectul.