Mariana Harosa: “Folclorul este bogăţia acestui neam, bogăţia sufletească a românilor”

De: A consemnat Mihai Teodor Naşca

Am afirmat de multe ori şi cred că locurile unde ne naştem îşi pun amprenta asupra noastră, mai ales a celor care poate au coardele sufletului mult mai sensibile decât ale altora. Ce am putea spune despre cineva care s-a născut şi a crescut pe Valea Someşului Mare – râul ce aduce toate dorurile dinspre munte spre şes, când zbuciumat şi învolburat ca istoria acestui neam, când lin şi domol, ca firea ardelenilor. În aceste coordonate s-a format şi se formează şi Mariana Harosa din Beclean, judeţul Bistriţa Năsăud. Moşteneşte talentul şi mai ales vocea de la bunicile sale, dar are şansa ca în familie un mentor bun să îi fie şi tatăl său.

Rep: Satul natal reprezintă punctul de început în viaţa fiecăruia. Ce zonă folclorică reprezentaţi şi de unde începe cântecul Marianei Harosa?                                  
Mariana Harosa: Aşa cum spunea Vasile Alecsandri: “Poţi să cutreieri lumea toată şi să te minunezi de realizările civilizaţiei, dar nimic nu-i  mai fermecător decât colţul de pământ pe care te-ai născut.” Pentru fiecare om, de cele mai multe ori,  locurile natale sunt cele mai pe care le poartă în suflet, şi care au influenţă aparte asupra formării ulterioare. Pentru mine, locurile copilăriei sunt cele mai speciale. Nu le voi putea uita niciodată pentru că acolo am trăit primele experienţe de viaţă, acolo am auzit primele cântece populare, acolo am jucat prima data o învârtită, acolo am îmbrăcat prima dată un costum naţional. Şi e firesc să  seamăn  în cântecele mele  bogăţia plaiurilor atât de frumos descrise de Rebreanu (Prislop – Bistriţa Năsăud), precum şi frumuseţea sufletească a oamenilor acelor locuri. Coborând pe Valea Someşului Mare, la Salva, am descoperit prin intermediul bunicii şi a mătuşilor mele, splendoarea costumelor populare specifice zonei Năsăudului. Repertoriul meu este năsăudean, dar cuprinde cântece şi din alte zone ale judeţului Bistriţa-Năsăud, cel mai mult însă de pe Valea Sălăuţei, şi de pe Valea Someşului.

Rep: Care ar fi principalele trăsături care definesc cântecul zonei pe care o reprezentaţi?
Mariana Harosa: Specific cântecelor năsăudene sunt măsurile ritmice alternative. Cântecele din  Zona Năsăudului  sunt puse în cele mai multe cazuri pe melodii de joc sau învârtite, auzite sau culese de la fluieraşi sau ceteraşi. Acompaniamentul melodic este susţinut în primul rând de viori secondate de braci (contraşi), contrabas (gorduna); uneori apare ţambalul şi clarinetul. Apoi, prezanţa unei game variate de cântece: de cătănie, de joc, de secerat, doine, balade  alcătuiesc frumuseţta deosebită a acestei vetre folclorice. Tematica cuprinde sfera de preocupări şi de trăiri care aparţin tuturor vârstelor şi categoriilor sociale.

Rep: Aveţi un model în ceea ce a însemnat activitatea dumneavoastră? Cum v-aţι întâlnit cu muzica populară?
Mariana Harosa: Este foarte important în cariera unui interpret primul contact pe care îl ai cu muzica populară, Ei  bine, eu m-am născut într-o familie în care se cânta muzică populară. Bunica mea avea o voce minunată, iar pentru mine era o reală plăcere să o ascult. Ea a fost pentru mine primul model. Apoi, tatăl meu m-a învăţat un cântec superb din repertoriul Valeriei Peter Predescu. L-am învăţat imediat, pentru că avea o frumuseţe aparte, aşa cum era şi doamna Valeria Peter Predescu. A fost pentru mine şi va fi mulţi ani model pentru majoritatea interpreţilor de muzică populară din zona noastră.

Rep: Cum vede interpretul de muzică populară satul românesc contemporan? Mai păstrează el tradiţiile care l-au definit?
Mariana Harosa: În contextul apropierii satului de oraş şi trecerea din ce în ce mai mult la viaţa de oraş, sigur multe din tradiţiile şi obiceiurile de la sate sunt fie uitate, fie dispărute o dată  cu cei care le-au deţinut. Mai sunt bătrâni ce au în lada de zestre şi în memorie  obiceiurile de altă dată, nouă ne revine sarcina de a le căuta şi încerca să ducem mai departe aceste valori care nu trebui să dispară.

Rep: Ale cui doruri le cântaţi? De unde v-aţi cules cântecele?
Mariana Harosa: Cânt dorurile celor care îmi ascultă cântecele. Mare parte a cântecelor mele au fost culese de-a lungul timpului de tatăl meu din zona Someşului (Salva, Rebrişoara, Năsăud, Prislop, etc). Altele le-am cules eu de la rapsozi populari (Dumitru Cilica, Ionică Moldovan şi alţii), iar versurile cântecelor le am de la bunicile mele de la Salva şi Prislop.

Rep: Cine v-a influenţat în mod pozitiv activitatea artistică ?
Mariana Harosa: Provenind dintr-o familie în care cântecul era pus la loc de cinste, eu nu puteam face notă discordantă. Am păşit sfios pe urmele tatălui meu, pus în slujba folclorului de peste 35 de ani, el şi-a pus amprenta pe tot ceea ce însemnă repertoiu, port pe care urma să-l prezint. Deşi nu a făcut o carieră artistică, a îndrumat paşii unor interpreţi cunoscuţi astăzi. Prin activitatea pe care o desfăşoară la Ansambul “Someşul”, pe care-l conduce de ani buni, transmite esenţa cântecelor populare  celor ce calcă pragul Casei de  Cultură “Radu Săplăcan” din Beclean.

Rep: Vorbiţi-ne puţin despre activitatea artistică. Discuri editate dar şi spectacole şi înregistrări.
Mariana Harosa: În 1998 am imprimat un prim albun „Mult mă mir de cei ce tac”, orchestraţia fiind asigurată de Radu Ciprian. A fost mai mult o joacă a noastră în studio, înregistrând cîntece din repertoriul Valeriei Peter Predescu, Corneliei Ardelean Archiudean precum şi ale altor interpreţi. Apoi în 2003, după multă muncă, am editat un album de cântece „Someş, apă curgătoare”. El conţine 16 cântece de pe Valea Someşului, textele fiind cu preponderenţă satirice. Deşi am în repertoriu doine şi balade, în acest prim album nu le-am inclus, preferând liniile melodice mai „săltareţe”. Acompaniamentul muzical a constat în vioară, braci, contrabas, fluier, clarinet şi acordeon, orchestra fiind dirijată de prof. Paul Morar. Acum lucrez la al doilea album pe care sper să-l imprim cât mai curând. Deasemenea, dragostea pe care o am faţă de cântecul şi jocul popular, m-a determinat ca în acest an să înfiinţez, în cadrul şcolii unde profesez, un grup folcloric. L-am numit “Cununiţa” şi deşi nu are nici un an de existenţă, ne-am bucurat de multe succese la evenimentele culturale la care am participat. Am participat de-a lungul timpului la foarte multe concursuri de interpretare, la care am câştigat multe premii (De Ispas la Năsăud- Năsăud, Alină-te dor alină - Căcârlău, Cântecul pădurenilor-Hunedoara,etc),spectacole cu Ansamblul ”Someşul” din Beclean, colaborări cu alte formaţii din judeţ şi din afară (Someşana - Năsăud, Ţibleşul - Spermezeu, Păuniţa - Sângeorz-Băi, etc), festivaluri în străinătate (Franţa, Turcia, Spania, Italia, Grecia, Ungaria, Polonia, Croaţia, etc), prezentări de spectacole şi festivaluri (“De Ispas la Năsăud” - Năsăud, “Ponoare, Ponoare” - Ponoare, “Dobroge, mândra gradină” - Eforie), realizări de emisiuni radio şi multe altele, pot constitui o sumară carte de vizită, adiţională meseriei mele de bază, cea de psiholog.

Rep: Ce nu aţi face niciodată în muzica populară?
Mariana Harosa: Nu aş terfelii creaţia populară în nici un chip prin producţii aşa zise folclorice.

Rep: Ce credeţi că este folclorul?
Mariana Harosa: Folclorul este bogăţia acestui neam, bogăţia sufletească a românilor. Prin folclorul muzical poporul roman şi-a cântat dragostea, dorul, jocul, durerea, deznădejdea, eroii, însoţindu-şi fiecare moment al vieţii prin cântec.

Rep: Ce credeţi că primează: versurile sau linia melodică într-un cântec reuşit?
Mariana Harosa: Pentru ca un cântec să ajungă la sufletul şi inima publicului, textul şi linia melodică sunt hotărâtoare. Ele se completează reciproc, dar transmiterea mesajului ţine si de interpret. El trece prin filtrul sufletului mesajul cântecului şi-l redă publicului aşa cum îl simte şi trăieşte. Aspectul fizic şi prezenţa scenică a interpretului vin să completeze acest tablou.

Rep: Daţi-mi exemple de cinci interpreţi de muzică populară care vă vin în minte.
Mariana Harosa: Valeria Peter Predescu, Maria Peter, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Sofia Vicoveanca.

Rep: Adresaţi un gând cititorilor noştri mureşeni.
Mariana Harosa: Din toată inima le doresc multă sănătate, fericire în suflet tot anul şi toata viata!