Festivalul folcloric pentru tineret „Mlădiţe”

De: M.N.

Festivalul folcloric „MLĂDIŢE”, ajuns la cea de-a doua ediţie se va desfăşura duminică 24 aprilie la Casa de Cultură din Ungheni, are un caracter judeţean şi este destinat grupurilor artistice formate numai din tineri, care valorifică cele mai valoroase elemente de cultură tradiţională din localităţile de unde provin.

• Prin organizarea festivalului se urmăreşte cultivarea şi creşterea gustului pentru valorile culturii noastre populare în rândul tinerilor şi sprijinirea structurilor care activează în domeniu.

1.    Formaţia de jocuri populare ,, ALEXANDRU  BĂTRÂNEANU”  din Balda

          Balda (în maghiară Báld, în germană Balden) este un sat situat în partea de nord-vest a judeţul Mureş, România pe valea râului Pârâul de Câmpie. Numele satului se pare că provine de la o familie de grofi maghiari, Beldi, ce şi-au avut moşiile în zonă. Balda face parte administrativ din oraşul Sărmaşu.
          Aici s-a înfiinţat în anul 2005, Formaţia de jocuri populare  ,, ALEXANDRU  BǍTRÂNEANU  “, o formaţie relativ tânără, care a participat la numeroase festivaluri cum ar fi: - Festivalul Folcloric „Pe Mureş şi pe Câmpie” din Valea Largă - 2008, Festivalul Folcloric de Datini, ediţia a II-a Sighişoara - 2009, Festivalul „Mlădiţe”, ediţia a II- a Ungheni – 2009, Zilele Oraşului Sărmaşu – 2009, Festivalul Interjudeţean de Folclor “ Jocul de pe Câmpie” din Mociu – 2009.
          În repertoriul formaţiei se găseşte dansurile: - Purtata, Româneşte, Învârtita, Ponturi fecioreşti, Hărţag. Taraful este condus de Varga  Alexandru.
Instructorii sunt profesorii: - Lumperdean Nicoleta şi Păsărică  Adela  Maria
                                                          



 

2. Ansamblul Folcloric „ROMÂNAŞUL” din Albeşti

          Mergând pe firul dezvoltării vieţii culturale, ne este greu de afirmat anul în care s-a înfiinţat prima formaţie de cântece şi dansuri populare din localitatea Albeşti, judeţul Mures, (undeva în jurul anilor 1950) care participă la primele concursuri orăşenesti, zonale, judeţene şi chiar naţionale, ocupând locuri fruntaşe în fazele orăşeneşti şi regionale. Desfăşurând o activitate neîntreruptă, formaţia de cântece şi dansuri populare îşi impune prezenţa prin înalta ţinută artistică a spectacolelor prezentate.
Cu sigurantă, anul 2003 este un an cu o deosebită însemnătate cultural-artistică, an în care, la iniţiativa a doi tineri inimoşi, mesageri ai tradiţilor populare – fraţii Zaharie şi Lazăr Stroian – renaşte din propria cenuşă precum pasărea Phoenix, Ansamblul Folcloric “Românasul”, care la acea dată avea în componenţă elevi şi tineri dornici de a învăţa cântecul şi dansul popular românesc.  Toţi membri ansamblului, a căror medie de vârstă nu depăşeşte 20 ani, au înteles de la bun început că rolul acestui ansamblu este de a promova, conserva şi valorifica cultura populară tradiţională aşa cum au lăsat-o înaintaşii noştri.
Stau mărturie în acest sens repertoriile soliştilor vocali: Mariana Pintea, Lup Larisa, Ovidiu Bucşe, a soliştilor instrumentişti, precum şi suitele de dansuri populare conţinând creaţii folclorice din cele mai reprezentative zone ale ţării: suita de pe Valea Târnavei Mari, suita de dansuri de pe Valea Cohalmului (Rupea-Dăişoara), suita de dans fecioresc al fetelor de la Crihalma, suita de dansuri din Ţara Făgăraşului, suita de dansuri mocăneşti din zona Bran-Moeciu – Rucăr - Bran,  Maramureş, Moldova şi Oltenia.
 Toate acestea au fost alese cu mare grijă şi puse în scenă cu minuţiozitate de către întregul colectiv artistic al ansamblului sub directă îndrumare a dirijorului Vasile Nicola şi a coregrafilor – instructori Zaharie şi Lazăr Stroian.
Ca o recunoaştere a valorii ansamblului, stau mărturie numeroasele turnee şi festivaluri la care au participat, bucurându-se de premii distincţii şi aprecieri de fiecare dată, dintre care amintim: Premiul I la festivalul Căluşar Transilvănean – Orăştie edtiile 2005, 2006 ,2007, Premiul I la concursul de dansuri populare Datini – Sighişoara, editia 2008, Premiul special al juriului pentru cel mai vechi dans popular românesc  “Căluşarul Ardelenesc” – Datini – Sighişoara 2008. De asemenea în această perioadă ansamblul  Folcloric “Românaşul” participă la numeroase festivaluri judeţene şi naţionale, având în mai multe rânduri apariţii la postul naţional de televiziune alături, în 2009 participând la două festivaluri internaţionale din Turcia-Ankara şi Italia-Grosseto
Urmarea acestei bogate activităţi desfăşurate la un înalt nivel artistic este faptul că Ansamblul Folcloric Românaşul a reuşit, prin dăruire, devotement şi punere în valoare a inestimabilului folclor românesc să se facă cunoscut în tară şi străinătate ca păstrător al valorilor autentice ale folclorului românesc şi demn continuator al tradiţiilor artistice .
          Ansamblul folcloric “Românaşul”, îşi desfăşoară activitatea pe lângă Primăria comunei Albeşti, judeţul Mureş, şi se bucură de sprijinul autorităţilor locale care au înţeles necesitatea înfiinţării şi funcţionării acestui ansamblu, tocmai în ideea promovării, conservării şi valorificării culturii populare tradiţionale precum şi a creaţiei populare contemporane, părţi indisolubile vieţii spirituale ale unui popor. Desigur, sarcinile ansamblului sunt, pe mai departe, de a diversifica repertoriul pentru fiecare stagiune, de a promova şi valorifica tradiţia şi autenticitatea repertoriului prezentat în spectacole, înregistrări şi filmări, precum şi continuarea recrutării de noi tineri membrii în vederea integrării în cadrul Ansamblului Folcloric "Românaşul" din Albeşti, judeţul Mureş.


3.    Ansamblul Folcloric „ARDEALUL” din Luduş


          Ansamblul Folcloric „ARDEALUL” al Casei de Cultură Luduş, sprijinit de Fundaţia Culturală „ARDEALUL” a luat fiinţă în anul 2000 şi au în componenţă 60 de membrii cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani.
          De la începutul activităţii sale, Ansamblul „ARDEALUL” a participat la foarte multe festivaluri în ţară, a colaborat cu mai multe posturi de televiziune.
          A reprezentat cu cinste România la o serie de festivaluri internaţionale din Franţa, Italia, Grecia, Polonia, S.U.A., Portugalia.
          Repertoriul ansamblului cuprinde dansuri, cântece şi obiceiuri tradiţionale, atât din zona folclorică Câmpia Transilvaniei, cât şi din alte zone folclorice ale ţării.



 


4. Formaţia de jocuri populare „DORURI MUREŞENE” din Miheşu de Câmpie


          Formaţia de jocuri populare „DORURI MUREŞENE” din Miheşu de Câmpie a luat fiinţă în anul 1970 pe trei generaţii, reactivată în anul 1998. Funcţionează pe lângă Căminul Cultural Miheşu de Câmpie, cu sprijinul Primăriei Miheşu de Câmpie.
          Au participat la festivalurile „Cântă strună şi răsună” în anii 1998, 1999, 2001, ultimul „Târg al Mileniului” 2000, „Jocul din Bătrâni” 2000, 2004, 2006, „Jocul de pe Câmpie” – Silivaşu de Câmpie 2001, 2004, 2009, „Peştişorul de Aur” (Internaţional) – Tulcea 2001, Mociu - jud. Cluj 2003, Zilele oraşului Sărmaşu 2003, 2004, „Sânzienele” – Căpuşu de Câmpie 2005, 2006, „La holdă de aur” – Idicel Sat 2004, „Mărţişorul”- Bahnea 2008, „Pe Mureş şi pe Câmpie” – Valea Largă 2008, „Cântec, joc şi port popular ” – Râciu, „Fii satului” – Budeşti (jud. Bistriţa-Năsăud) 2009.
          În repertoriul lor se regăsesc următoarele jocuri populare: - şireagul, purtata, hărţag, târnăveana, româneşte, ponturi fecioreşti şi bărbunc.

          Taraf:                        - Băldean Dumitru şi Roştaş Simion
          Instructori:               - Titiana Stanciu şi Iustin Ţogoran
          Coordonatorul:        - Sălăgean Ana.  



5. Ansamblul folcloric de dansuri şi obiceiuri populare „Hodăceana“ din Hodac

           
          Ansamblul „Hodăceana“ a luat fiinţă în luna februarie 2003, din dorinţa d-nei director, prof. Dan Ingrid de a redescoperi dansurile din comuna Hodac şi de a le duce mai departe prin aceşti urmaşi ai tradiţiilor populare. Din 2003 participă la toate ediţiile a festivalurilor folclorice „Nestemate Mureşene“ şi “Jocul din Bătrâni„ organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureş. Au participat la festivalul folcloric „Rapsodii de Primăvară“ din Vişeul de Sus, este unul dintre organizatorii a festivalului de obiceiuri populare „Udatul Nevestelor“ din localitatea Hodac. Au avut mai multe spectacole pe plan local şi judeţean.
          Repertoriul lor este compus din dansuri tradiţionale din Hodac (roata, sărita, de-a lungul, bătuta), dansuri de pe Valea Mureşului superior (de-a lungul, târnăveana, învârtita), dans de fete „Corneştiul”.
Coregraful ansamblului: -Bucin Dumitru, coordonator Cornelia Butilcă.
Acompaniamentul muzical: - Lupu Cozma (vioară), Secelean Anton(braci﴿

6.    Ansamblul  Folcloric „IERNUŢEANA”din Iernut

           La jumătatea distanţei dintre marile oraşe ale României, Cluj – Napoca şi Tîrgu – Mureş, pe partea stângă a râului Mureş se află oraşul Iernut. Prima atestare documentară a oraşului datează de la anul 1257 sub denumirea de Ranoltu, în maghiară Radnót.
          Aici trăiesc, muncesc şi dansează membrii Ansamblului „Iernuţeana”.
          Ansamblul a luat fiinţă în anul 2002 la iniţiativa Primăriei, Consiliului local, a Casei de Cultură şi a unui grup inimos de părinţi, care au dorit să menţină şi să transmită mai departe tradiţiile cântecului şi jocului popular românesc.
          Ansamblul are în repertoriu jocuri populare din Câmpia Transilvaniei, a Mureşului dar şi din alte zone folclorice ale ţării.
          Este susţinut financiar şi moral de Primăria Iernut, Consiliul Local şi de părinţii dansatorilor.
          A participat la importante festivaluri şi spectacole atât în ţară cât şi în străinătate: – Sighişoara , Târnăveni, Deva (Hunedoara), Bahnea, Crasna, Tăşnad (Zalău ), -  Bulgaria - 2009, Belgia – 2008, Italia  - 2007.

 


   7.  Ansamblul Folcloric Cununa Mureşeană din Tîrgu-Mureş   

          Legal Asociaţia Culturală „CUNUNA MUREŞEANĂ” s-a înfiinţat în luna februarie 2008.
          Din primăvara anului 2008, pe marea scenă a cântecului şi jocului popular a apărut un nou ansamblu. Nume nou dar dansatori cu experienţă proveniţi în mare parte de la Ansamblul „Şireagul” din Tîrgu Mureş. După o perioadă de acomodare au revenit de curând cu un spectacol oferit târgumureşenilor, prima reprezentaţie în municipiu, de la botezul cu numele „Cununa Mureşeană”. Jocurile din repertoriul ansamblului au fost montate  de coregraful ansamblului Ilieş D. Ilie.
          De curând au fost admişi în Federaţia Română de Folclor şi au fost invitaţi în câteva turnee internaţionale.
          Au ţinut mai multe spectacole atât în judeţ, cât şi în alte judeţe. Au reuşit să realizeze un filmuleţ despre ceea ce înseamnă „Cununa Mureşeană”, pentru acest lucru mulţumeşte la Televiziunea Tîrgu Mureş (TTM).
          Directoarea ansamblului este Simona Chiş, care a confirmat: „ ... suntem mândri de ceea ce reuşim, dar asta nu înseamnă că ne oprim aici. Mai avem de învăţat şi unii şi alţii o grămadă de lucruri dar cel mai important e că atunci când simţi că în jurul tău este o familie mare, totul pare mai uşor.”
         

8. Ansamblul Folcloric „ Hora” din Ungheni
                                                                                                                                                                                  


Ansamblul folcloric „Hora” a luat fiinţă la data de 1 august 2003 la iniţiativa Consiliului local al Primăriei Ungheni. În acest scop a fost angajat în cadrul Primăriei un referent cultural în persoana domnului Ilies D. Ilie – coregraf cu o vastă experienţă în domeniu.
Ansamblul „Hora” are în componenţa sa două secţii: echipa de dansuri de copii, cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani şi echipa mare de dansuri şi obiceiuri tradiţionale având în componenţă tineri între 16 şi 26 de ani, fete şi băieţi, solişti vocali, orchestră.
În majoritatea lor tinerii sunt elevi, studenţi sau au alte ocupatii.
Păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor acestor meleaguri a fost scopul pentru care s-a înfiinţat ansamblul “Hora”. Valea Târnavelor, Zona Câmpiei Transilvaniei, Zona Mureşului Superior şi Inferior, Valea Beicii, sunt câteva zone din care s-a cules şi valorificat scenic repertoriul ansamblului (suite de dansuri din Cerghid, Mihes, Beica, Crihalma, Valea Nirajului).
         

În acest sens se doreşte creşterea nivelului interpretativ şi odată cu aceasta, îmbogăţirea repertoriului ansamblului, absorbind şi alte zone folclorice ale României.