Festivalul “Peştişorul de argint” Zau de Cîmpie

De: Mihai Teodor Naşca

Auzim în ultima vreme aceleaşi fraze din rândul cărora nu lipsesc cuvintele criză financiară sau lipsa banilor şi cu toate acestea se pare că indiferent de sitiuaţia globală, dacă se doreşte cu adevărat, tradiţiile se respectă. E bine că măcar că există voinţă, chiar şi cea politică, aşa încât nu trebuie să ne închidem în case şi să aşteptăm cuminţi să treacă criza.

Pe de altă parte din ce în ce mai multă lume spune că noi, românii suntem în criză de când ne ştim şi asta nu ar trebui să ne afecteze în nici un caz. Dar să revenim la festivalurile noastre. Dacă la mijlocul lunii august, cei din localitatea Tăureni au fost oaspeţi şi spectatori ai Festivalului peştelui, în 23 august, zi vestită altădată, a fost rândul celor din Zau de Cîmpie să organizeze tradiţionalul târg al peştelui, iar în acest an, asociat cu acest eveniment a fost un altul, folcloric ce-i drept şi anume, Festivalul folcloric “Peştişorul de argint”, prima ediţie.

În urmă cu câteva luni, primarul comunei Zau de Cîmpie, Alexandru Iurian îşi exprima dorinţa de a revitaliza cultura de masă a comunei, prin implicare şi determinare în diverse acţiuni, că pe lângă pensii şi drepturi băneşti omul are nevoie şi de cultură. Aşa se face că ideea a fost pusă în practică şi s-a materializat într-un festival de dansuri populare cu formaţii de dansatori din judeţele Mureş şi Cluj. Este vorba despre Ansamblul “Bujorii Zaului”, grupa mică şi  grupa mare, Ansamblul “Someşul” din Apahida, judeţul Cluj, Ansamblul folcloric “Tezaur” din comuna Papiu Ilarian, Ansamblul folcloric  “Comori ardelene” din Turda, judeţul Cluj, Ansamblul de dansuri ţigăneşti “Aven Amentza” din Zau de Cîmpie şi Ansamblul “Ardealul” din Luduş. Acestea au fost completate de un grup vocal din Bărboşi, sat aparţinător comunei Zau de Cîmpie şi de o trupă de teatru a Centrului de Plasament Zau de Cîmpie, condusă de educatoarea Horvati Nicoleta, trupă care a şi deschis spectacolul.  Pe lângă aceste ansambluri, un rol important în animarea publicului l-au avut şi tinerii solişti, Tiberiu Furnea, Dorin Pintea, Oana Bogdana Pop şi mai experimenatul Aurel Şuteu şi invitaţii săi. Mai trebuie spus că formaţiile din judeţul Mureş, cu excepţia celei de dansuri ţigăneşti, i-a avut drept instructori pe Mariana şi Petru Pop din Luduş. Mariana Pop fiind pentru acest eveniment şi un fel de secretar de platou, cea care s-a ocupat cu organizarea intrării în scenă.
Se spune că peştele este prins mai bine atunci când e vreme ploioasă şi cred că zăhenii s-au abonat la vreme ploioasă de ziua lor pentru că imediat după ora 16, oră la care era programată deschiderea festivalului, cerul s-a acoperit brusc de nori şi a început să plouă, însă se pare că muzica şi dansul a rărit norii aşa încât, o oră mai târziu lucrurile au revenit la normal. Evident că fiecare eveniment îşi are naşul său şi în deschiderea acestui festival au fost prezenţi mai multe oficialităţi judeţene, în frunte cu prefectul, Marius Paşcan, parlamentari, secretari de stat. Evenimentul a durat până târziu în noapte şi se speră că va fi continuat şi anul viitor.

Zau de Cîmpie, cu multele sale văi, cunoscut probabil pentru rezervaţia sa de bujori de stepă, unică în Europa are multe valenţe turistice şi culturale. Odinioară, aceste locuri erau renumite pentru ceteraşii vestiţi de aici. Avem atâtea jocuri, atâtea ritmuri prin care identificăm aceste ţinuturi mureşene. Însă trăim într-o lume în veşnică adaptare spre ceva, nu ştim exact spre ce, dar poate ne tot căutăm o identitate pe care o avem de atâta amar de vreme. Lacurile de pescuit reprezintă un alt motiv bun pentru a vizita Zaul şi la astea se mai adaugă şi castelul din deal, unic în felul lui, cu poveştile sale, în care funcţionează acum Centrul de Plasament.