Pomenirea Sfintei Muceniţe Vasa, împreună cu copiii ei: Teognie, Agapie şi Pistos

De: pr. Dimitrie Uilăcan

În ziua a douăzeci şi una a acestei luni are loc cinstirea Sfintei Muceniţe Vasa, împreună cu copiii ei: Teognie, Agapie şi Pistos. Această muceniţă a trăit în zilele împaratului Maximian Galerius (305-311), şi era din cetatea Edessa.

 Însoţindu-se cu un preot păgân, anume Valerie, a născut trei copii cu dânsul: Teognie, Agapie şi Pistos, pe care i-a crescut însă, în dreapta credinţă cu tot necazul şi opreliştile făcute de bărbatul ei, pentru că ea era credincioasă şi creştină de la strămoşii ei.
Fiind pârâtă de însuşi bărbatul său, a stat de faţă cu copilaşii ei înaintea Antipatului Vicarie, şi mărturisindu-se că este creştină, pe dânsa şi cu cei doi copii mai mici au închis-o în temniţă, iar pe Teognie, fiul ei cel mai mare, l-au spânzurat. Apoi au adus pe Agapie, al doilea fiu al ei, şi l-au bătut cumplit; iar maică-sa îl îmbărbăta şi-l îndemna la răbdare; după aceea i-au despuiat pielea capului până la piept. Iar în vremea când îl despuiau, zicea nevoitorul lui Hristos zicerea aceasta vrednică de pomenire: “Nu este lucru mai dulce decât a pătimi cineva pentru Hristos”. După aceasta au adus şi pe al treilea fiu ce-l chema Pistos; şi mărturisind credinţa în Hristos, şi fiind supus la tot felul de chinuri li s-au tăiat la toţi trei fraţii capetele.
Iar maica lor Vasa, atunci se afla în temniţă fără mâncare, primind însă hrana din mâna îngerului. Apoi scoţând-o din temniţă, i s-a poruncit ca să urmeze după Vicarie, care mergea în Macedonia. Şi acolo silind-o ca să jertfească şi nevrând să asculte, a fost supusă la nenumărate chinuri, ca să fie silită să aducă jertfe. Apoi a fost trimisă la consularul Cizicului, care văzând că nu se supune să aducă jertfe la idoli, a poruncit să i se zdrobească mădularele, şi aşa, tăindu-i-se capul, şi-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.