Blocul-bombă ecologică: povestea neromanţată a romilor din oraş

De: Anca Piaskovski

Un bloc din Târnăveni adăposteşte 66 de familii de romi care au peste 100 de copii. Aceştia sunt principala, chiar singura sursă de venit a familiilor, respectiv alocaţiile primite. Mamele nu se tem de bolile copiiilor ci îi păzesc să nu-I mănânce noaptea şobolanii. Blocul şi zona în general “se bucură” de o proastă reputaţie în ochii locuitorilor, care preferă să îi ignore şi ocolească.

În Târnăveni este cunoscut drept "Blocul Fantomă", dar în realitate nu este nicidecum invizibil. Dimpotrivă, pare un mare muşoroi pe lângă care mişună zeci de copii, dezbrăcaţi şi murdari. Nici părinţii nu o duc mai bine, însă când este vorba de ziarişti ştiu să negocieze. Pe de o parte spun că le este ruşine să fie prezentaţi mereu ca rebuturi ale societăţii, dar se declară şi dezamăgiţi că, deşi sărăcia lor a umplut paginile ziarelor şi ecranele televizoarelor, nimeni nu a venit cu o soluţie concretă. În afară de "cârpituri" ale blocului şi promisiuni de mai bine nu au primit. Ţiganii sunt dispuşi să îţi arate lumea în care trăiesc, atâta timp cât la rândul tău eşti dispus să îi ajuţi.

Bloc cu WC în curte

Vecinii lor, câteva familii de români, îşi aduc aminte că romii au ajuns acolo acum mai bine de treizeci de ani. Pe atunci erau mult mai puţini, dar în timp fie au fost şi alţii mutaţi, fie s-au perindat familii care au locuit acolo fără acte. Romii au garsoniere cam cât un garaj, pereţii sunt scorojiţi iar când plouă apa se scurge prin acoperiş. Cândva exista la fiecare nivel o baie comună, dar acum a fost transformată în locuinţă, aşa că în spatele blocului li s-a construit un WC din lemn. "Periodic se face deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi am desemnat dintre ei, persoane care să facă mereu curăţenie. Din păcate, există printre ei răuvoitori care fac în aşa fel încât, după câteva zile mizeria e la loc. Cu cei de la Serviciul Social am curăţat şi canalul din faţa blocului, apoi împreună cu Poliţia Comunitară, Jandarmenia şi Poliţia municipiului încercăm mereu să ţinem sub control situaţia din acea zonă pentru a nu degenera în acte de violenţă."a spus primarul Adrian Matei. Edilul a adăugat că este interesat de soarta acestor oameni şi că, împreună cu aleşii locali, caută o soluţie pentru aceştia.  
 


Viaţa printre şobolani şi diplome

Viaţa lor nu are aproape nimic comun cu o viaţă normală, iar puştii nici nu ştiu ce este copilăria. O fetiţă cu ochii mari întrebători spune mândră din prag că are zece ani şi are grijă de fraţii ei mai mici. Imediat au apărut lângă ea alţi patru plozi şi prin uşa întredeschisă zăresc un prunc dormind în pat şi un altul ghemuit într-un amalgam de haine pe jos. Aşa am aflat că sunt în total 8 fraţi, iar părinţii sunt plecati la serviciu "cu ziua" pentru a le putea pune zilnic pe masă măcar o bucată de pâine. A auzit de şcoală, dar spune că nu merge pentru că nu are cu ce se încălţa.
În altă locuinţă întâlnesc o mamă care, de teama şobolanilor, stă noapte de noapte trează să-şi vegheze pruncul. "Patruzeci de şobolani intră noaptea la mine în casă şi sunt uite aşa de mari" îmi explică îngrozită femeia, arătând jumătate din mână. "Dacă dorm, vin şobolanii şi-mi mâncă copilu'. Am cerut un sac de ciment să astup gaura şi... nimic. Am astupat cum am putut, dar degeaba, că rod hăştia tot" spune tânăra care e nevoită seară de seară să îşi ascundă mâncarea la vecini, de teama rozătoarelor. Face rost de bani cum poate, dar este sinceră. "Fur fier de prin fabrică şi-l vând ca să am ce pune pe masă..." recunoaşte ea.
O fetiţă mai curată mă ia de mână şi mă duce într-o încăpere unde trăieşte familia ei şi îmi şopteşte mândră că ea merge la şcoală şi chiar a luat premiu. Îmi arată cu mândrie diploma.
Fiecare uşă deschisă duce către o poveste tristă, un tablou sumbru pe care nici măcar florile de plastic peste care s-a aşezat praful şi mizeria nu reuşesc să-l facă mai vessel: sunt şi bătrâni neputincioşi şi tineri ignoranţi şi copii nevinovaţi.
Întrebaţi care ar fi cea mai mare dorinţă a lor, romii spun că îşi doresc locuri de muncă. Spun că de foarte multe ori le-au trecut pragul străini, interesaţi să le filmeze modul de trai, dar că nici mediatizarea situaţiei lor nu a rezolvat situaţia.