Alegerile europarlamentare: Partidele şi candidaţii independenţi susţin, pe 7 iunie, testul electoral

Şase partide politice, o alianţă electorală şi doi candidaţi independenţi îşi încearcă şansa, la alegerile europarlamentare de duminică, pentru a reprezenta România în legislativul european. Miza euroalegerilor din 7 iunie o reprezintă cele 33 de mandate pe care ţara noastră le va deţine în Parlamentul European.

În confruntarea electorală au intrat reprezentanţi ai PD-L, PNL, UDMR, PRM, PNŢCD şi Forţei Civice, precum şi cei ai Alianţei PSD+PC. Şi doi candidaţi independenţi, Elena Băsescu, fiica cea mică a şefului statului, şi Pavel Abraham, fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog, vizează un fotoliu de europarlamentar.

PD-L deschide lista candidaţilor cu Stolojan şi Macovei
Lista democrat-liberalilor este deschisă de prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan, urmat de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, jurnalistul Traian Radu Ungureanu, fostul consilier prezidenţial Cristian Preda, actualii europarlamentari Marian Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Constantin Luhan, Rareş Niculescu, avocatul Oana Antonescu, Constantin Dumitriu, Dragoş Florin David, Elvira Andronescu, Alexandru Nazare şi Călin Rus.

"Lista îmbină profesionalismul şi capacitatea de a reprezenta interesele României în PE", a susţinut preşedintele partidului, Emil Boc, care a adăugat că PD-L îşi propune să trimită cât mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European şi, implicit, în grupul popularilor europeni.

PSD şi PC împreună şi la europarlamentare
Lista candidaţilor PSD+PC pentru euroalegeri este deschisă de Adrian Severin, urmat de Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Adriana Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Sabin Cutaş (PC), Cătălin Sorin Ivan.

Printre candidaţi se mai numără Viorica Dăncilă, Minodora Cliveti, Aristide Roibu, Viorel Marian Dragomir, Marius Oprescu, Alin Lucian Antochi, Lucian Băluţ.

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, susţine că lista cu candidaţii pentru alegerile europarlamentare transmite, având în vedere componenţa sa, un mesaj de competenţă şi de specializare.

"Dorim să avem la acest scrutin electoral 40% din voturile românilor şi să dăm Parlamentului European cei mai buni 15 bărbaţi şi femei pentru România pe care social-democraţia îi poate furniza astăzi", afirma, la începutul campaniei electorale, Geoană, care a adăugat că de scorul la euroalegeri va depinde şi nominalizarea comisarului european din partea României.

Lista PNL este deschisă de Norica Nicolai
Lista liberalilor pentru euroalegeri este deschisă de Norica Nicolai, care este urmată de Adina Vălean, Renate Weber şi Ramona Mănescu, ultimele trei fiind şi în prezent membre ale PE.
Următoarele locuri sunt ocupate de Cristian Buşoi, Ben-Oli Ardelean, Ovidiu Silaghi, Mogor Csibi, Cătălin Turliuc, Cristian Cojocaru, Ionel Muscalu, Iulian Surugiu, Radu Puşcariu şi Eduard Hellvig.

"Suntem pregătiţi să trimitem, de această dată, mai mulţi parlamentari liberali care să reprezinte, cu succes, România în Europa", declara preşedintele PNL, Crin Antonescu, care preciza că liberalii doresc să obţină circa 20% dintre voturi la euroalegeri.

UDMR participă la euroalegeri împreună cu CNMT
Uniunea Democrată Maghiară din România şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania au decis să participe împreună la euroalegeri, prezentând o listă a "solidarităţii maghiare".

Lista este deschisă de episcopul Laszlo Tokes, candidat din partea CNMT, urmat de Gyula Winkler şi Sogor Csaba, ambii de la UDMR, care sunt şi în prezent europarlamentari din partea acestei formaţiuni. Locul 4 este ocupat de un alt reprezentant al CNMT, Zsolt Szilagyi, iar locul 5 de un candidat din partea organizaţiei de tineret a UDMR, Peter Kovacs.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, s-a arătat optimist în ceea ce priveşte rezultatul acestor alegeri. ''Sunt convins că această listă va avea susţinerea integrală a maghiarilor din România", a declarat Marko Bela, care a susţinut că o variantă "realistă" este cea în care există trei candidaţi eligibili.

PRM deschide lista cu Corneliu Vadim Tudor şi George Becali
Deşi a lăsat pe ultima sută de metri întocmirea şi depunerea listelor, PRM a reuşit să vină cu un candidat surpriză, George Becali.

Preşedintele Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat că omul de afaceri Gigi Becali a aderat la partidul său, urmând să candideze la europarlamentare de pe poziţia a doua a listei PRM.

Liderul PRM a susţinut că nu i-a făcut propunerea lui Becali din ''raţiuni electorale'', ci şi-a făcut datoria de onoare faţă de acesta, oferindu-i locul al doilea pe listă, ''un loc pe care îl merită cu prisosinţă''.

''Cu sau fără Gigi Becali noi am fi intrat în PE'', a afirmat Corneliu Vadim Tudor, care este încrezător în şansele PRM, partidul urmând să obţină, în opinia sa, cel puţin cinci mandate de europarlamentar.

Ulterior, cele două formaţiuni au încheiat un pact electoral potrivit căruia PRM şi PNG-CD se angajează să colaboreze "exemplar" la euroalegeri, fiind practic două partide, dar cu un singur electorat.

Pe lista candidaţilor PRM pentru PE se mai află Dan Ciprian Tănăsescu, fiul fostului senator Dan Claudiu Tănăsescu, Eugen Mihăescu, Angela Bălan, Dumitru Avram şi Dan Zamfirescu.

PNŢCD în cursa electorală
Preşedintele PNŢCD, Marian Petre Miluţ, deschide lista de candidaţi ai partidului pentru euroalegeri. El este urmat de Eugen Moiescu, Florin Diaconu, Mircea Scheau, Ana Comănescu, Dorin Caba şi Marius Popovici.

''Candidaţii PNŢCD pentru alegerile europarlamentare sunt oameni cu experienţă politică şi economică şi sunt recunoscuţi la nivel european ca specialişti în domeniile lor'', a declarat Marian Petre Miluţ.

Preşedintele PNŢCD susţine, totodată, că, la alegerile europarlamentare, partidul său va obţine fără probleme cele 50.000 de voturi necesare pentru a evita desfiinţarea, potrivit prevederilor Legii partidelor politice.

Forţa Civică a intrat în cursa electorală cu ajutorul... Justiţiei
Iniţial respinsă de Biroul Electoral Central, Forţa Civică şi-a câştigat intrarea în cursa electorală în Justiţie.

BEC a respins candidaturile acestei formaţiuni după ce a invalidat 17.605 de semnături susţinere dintre cele 207.731 depuse. Forţa Civică a atacat în instanţă decizia.

Contestaţia a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, iar recursul s-a judecat la Curtea de Apel, care a dat câştig de cauză Forţei Civice.

Din partea Forţei Civice se vor bate pentru locurile din PE Adrian Ştefan Iuraşcu, Cristian Obrocea, Sergiu Fendrihan, Adrian But şi Emil Dumitrescu. Lista acestei formaţiuni cuprinde 29 de nume.

Elena Băsescu, candidat independent
Fiica cea mică a preşedintelui Traian Băsescu, Elena, s-a înscris în cursa pentru un mandat în PE, ca independent, reuşind să strângă 280.000 de semnături de susţinere.

Elena Băsescu a afirmat că nu pleacă la drum, în cursa electorală, cu gândul de a câştiga, ci convinsă că trebuie să încerce. Ea a afirmat că este realistă şi ştie că "semnăturile pe care le-a strâns nu sunt totuna cu voturile".

"Nu mizez pe sprijinul partidului absolut deloc, pentru că PD-L are obiectivul clar de a câştiga alegerile. Sper ca aceia ca mine, mai non-conformişti, nesupuşi cutumelor, să mă voteze", a spus ea.

Elena Băsescu a decis să demisioneze din PD-L şi să candideze independent pentru ca partidul ''să nu fie pus în situaţia de a alege între ea şi intelectuali'', aluzie la criticile Alinei Mungiu Pippidi, preşedintele Societăţii Academice din România, şi pentru ca tatăl ei "să nu fie acuzat de nepotism''.

Însemnul campaniei sale este EBA, la fel ca numărul maşinii pe care o conduce.

Pavel Abraham, de la ANA spre PE
Şi Pavel Abraham, fostul şef de la Agenţia Naţională Antidrog, şi-a înscris candidatura independentă pentru PE.

Pavel Abraham a ieşit la pensie, la sfârşitul anului 2008, după ce fostul ministru al Internelor Cristian David a cerut încetarea raporturilor de muncă ale acestuia cu ANA.

El a susţinut că ''a fost surpriză'' pentru mai multă lume candidatura sa la PE, prin faptul că nu a făcut politică deloc.

''Eu particip în numele societăţii civile. (...) Nu vă ascund că am avut discuţii cu reprezentanţi ai PSD şi PD-L de la nivel destul de înalt. Când am ieşit, în noiembrie, la pensie, am spus că voi face politică. Poate am fost un pic cam neinspirat, dar nu regret. După aceea, m-am gândit să trec de unul singur, iniţial, iar apoi ca reprezentant al societăţii civile'', a explicat Pavel Abraham.

Două partide politice şi doi independenţi au părăsit cursa electorală
Partidul Ecologist Român şi Partidul Verde, dar şi independenta Mihaela Mihai au părăsit cursa electorală, după ce BEC le-a respins candidaturile, din cauza listelor cu semnăturile de susţinere.

BEC a respins şi candidatura independentă a lui Cornel Cernoschi, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale.

Campania electorală începută, oficial, pe 8 mai se încheie pe 6 iunie, la ora 7,00. Candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul, în campania electorală, să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, marşuri, adunări, precum şi prin intermediul mass-media, potrivit prevederilor legale.

În acest an, România organizează alegerile pentru PE în acelaşi timp cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, scrutinul fiind programat în perioada 4-7 iunie.

România a organizat pentru prima dată euroalegeri în 2007
Pe 25 noiembrie 2007, în România s-au organizat pentru prima dată alegeri pentru PE, cei care au obţinut un fotoliu de europarlamentar activând doar pentru aproximativ doi ani, deoarece scrutinul a fost organizat la jumătatea mandatului legislativului european, ce durează cinci ani.

În urmă cu doi ani au intrat în cursa electorală 13 partide politice şi un candidat independent - Laszlo Tokes.

Au obţinut mandate de europarlamentar PD, PSD, PLD, PNL, UDMR şi Laszlo Tokes.

PD a obţinut 13 mandate, cei care au mers în PE fiind Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Niculescu, Marian Zlotea, Dragoş David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc şi Sebastian Bodu.

PSD a câştigat zece mandate, la Bruxelles plecând atunci Titus Corlăţean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Silvia Ţicău, Ioan Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu şi Victor Boştinaru.

PNL şi-a trimis în PE şase reprezentanţi - Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu şi Magor-Imre Csibi.

PLD, cu trei mandate de europarlamentar, a fost reprezentat de Theodor Stolojan, Dumitru Oprea şi Nicolae Vlad Popa.

UDMR i-au revenit două mandate, fiind reprezentată de Gyorgy Frunda şi Csaba Sogor.

Au pierdut alegerile PNG-CD, PRM, PIN, PC, PNŢCD, Partida Romilor Pro Europa, Partidul Alianţa Socialistă şi Partidul Verde. AGERPRES