Sistemul românesc de asistenţă maternală e mai eficient decât în Ungaria

De: Cora Muntean

Ungaria doreşte să importe din România modelul privind asistenţa maternală profesionistă. „Există o mare diferenţă între sistemul românesc şi cel unguresc în sensul că la noi asistenţii maternali nu au contracte de muncă. Este foarte important să aibă această relaţie contractuală pentru vechime. Vom propune un proiect de modificare a legislaţiei în acest sens”, a declarat vineri la Tîrgu Mureş, consilierul în probleme de asistenţă maternală din Ungaria, Monusne Dicso Zsuzsanna.

 În ţara vecină funcţionează doar sistemul de asistenţă maternală simplă, respectiv o familie ia în îngrijire unul sau mai mulţi copii din centrele de plasament pentru care primeşte o alocaţie destul de mică: aproximativ 90 de lei pentru un copil. Potrivit consilierului din cei 2600 de copii din centrele de plasament, 1500 au ajuns în îngrijirea a 670 de familii. Datele sunt din judeţul Szabolcs – Szatmar – Bereg, cu care judeţul Mureş are un parteneriat. În Mureş există 296 de asistenţi maternali profesionişti, care pe lângă salariul din cartea de muncă (cuprins între 600 şi 800 de lei în funcţie de numărul de copii îngrijiţi) mai beneficiază de foarte multe sporuri (alocaţie de stat, alocaţie de hrană şi haine plus un spor de 25% dacă îngrijesc un copil cu dizabilităţi) astfel încât suma totală depăşeşte 1000 de lei. Potrivit specialiştilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mureş, trierea asistenţilor maternali în România se face după reguli mult mai stricte şi după ce aceştia trec toate testele. Monusne Dicso Zsuzsanna a spus că în Ungaria cei care doresc să devină asistenţi maternali fac iniţial 60 de ore de pregătire, iar dacă sunt admişi mai fac câte 12 ore de pregătire pe an şi sunt reevaluaţi din 3 în 3 ani. Ei sunt supravegheaţi de consilieri, unui consilier revenindu-I spre monitorizare 21 de asistenţi maternali şi 45 de copii.  Monusne Dicso Zsuzsanna a mai spus că în Ungaria abandonul survine mai puţin din cauza sărăciei. “Cel mai des întâlnit este fenomenul de socializare negativă, adică neglijenţă pe fondul consumului de alcool şi mai nou, droguri. Nu se pune acut problema financiară având în vedere că foarte multe familii primesc multe ajutoare de la stat”, a spus consilierul. Aceasta a adăugat că în Ungaria legea interzice ca familiile care adoptă un copil să-i cunoască pe părinţii naturali.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş oferă în această perioadă găzduire pentru zece copii din Ungaria până în 19 iulie. Acţiunea face parte din şirul de schimburi de experienţă, realizate în baza parteneriatului dintre instituţie şi Centrul Metodologic de Îngrijire şi Asistenţă din cadrul Consiliului Judeţean Szabolcs – Szatmar – Bereg din Ungaria, semnat în luna februarie 2007. Parteneriatul presupune activităţi concrete pentru beneficiarii sistemului de asistenţă maternală din ambele judeţe.
Primul schimb de experienţă s-a realizat în perioada iulie-august 2007. Câte un grup format din zece copii plasaţi la asistenţi maternali profesionişti din fiecare ţară au petrecut 7 zile în ţara vecină.     Asistenţii maternali au astfel ocazia să observe în mod direct specificul îngrijirii copilului aflat în plasament, fiind cazaţi la domiciliul asistenţilor maternali.