“Examenul vieţii” - cât de corecte sunt rezultatele?

De: Silviu Milasan

Cercetarile DNA efectuate la Sighetul Marmaţiei şi suspiciunile privind fraudarea examenului de Bacalaureat după afişarea rezultatelor, au început să scoată la iveală tot mai multe puncte nevralgice ale sistemului de evaluare. Văzuţi cu notele puse, elevii au început să dezvăluie şi ce metode de copiat au folosit, iar profesorii spun, mai cu jumătate de gură, că şi Bac-ul are unele “dedesubturi”.

Dedesubturile Bacalaureatului ies la iveală, odată cu încheierea examenului, în aproape toate judeţele ţării. Inclusiv în Mureş. Cu toate că procentul de promovabilitate pare mult mai plauzibil decât în anii trecuţi (82% în Mureş, mai mare decât cel înregistrat la nivel naţional – n.r.), sistemul de evaluare a elevilor la finalul liceului este pus tot mai mult sub semnul întrebării.
Chiar şi mare parte din profesori, care nu concep însă să fie acuzaţi că iau bani şi calcă pe alături, susţin schimbarea Bacalaureatului.

Dascălii recunosc problemele

Mai cu jumătate de gură, dascălii recunosc problemele. Cer însă dovezi, pe care, din păcate, cei implicaţi nu le aduc, nici măcar după finalizarea Bacalaureatului. Fie că e vorba de a aduce exemple concrete privind sumele de 150-200 de lei pe care elevii le-au plătit la “protocol” sau pentru un punct - două în plus la notă, sau de dezinteresul de a scoate la lumină tezele “la indigo”. Întrebări legitime care apar odată cu ierarhiile incorecte semnalate de mulţi absolvenţi.
Mulţi profesori sunt de părere ca Bacalaureatul ar trebui modificat “în părţile esenţiale”. “În primul rând, numărul probelor este prea mare, pe de o parte, iar pe de alta, acestea sunt foarte pretenţioase. Eu cred că Bacalaureatul nu ar trebui să intre în calcul pentru admiterea la facultate. Elevii n-ar mai învăţa pentru notă, pentru examen, mai ales că apar pe piaţă şi subiecte rezolvate. A se face diferenţa dintre a învăţa pentru examen şi a învăţa pentru a şti ceva în viaţă. Pe de altă parte, sunt şi cheltuieli foarte mari, sunt sume colosale la nivel naţional. Fiecare facultate poate foarte frumos să-şi organizeze admiterea, pe banii ei, să-şi pregătească studenţii. Acum, elevii sunt supuşi la presiuni încă de când sunt mici, prin tezele unice. Aşa apar meditaţiile, învăţământul paralel,” ne-a spus directorul unui gimnaziu de stat din Tîrgu Mureş.

 Se pare că la Bacalaureat s-a copiat pe rupte

Deşi aceste practici nu au fost generalizate în toate centrele şi sălile de examen, copiii încearcă şi copiază de zeci de ani, o recunosc şi oficialii din învaţământ, însă metodele folosite sunt mai puţin cunoscute, odată ce s-au dovedit şi eficiente. Sau sunt tolerate. De la clasicele fiţuici şi cărţi în bancă, mai greu însă de practicat în condiţiile actuale de examen, candidaţii au optat la alte metode, care mai de care mai ingenioase. Liceenii recunosc că profită de neatenţia supraveghetorilor, dar şi de imposibilitatea de a fi percheziţionaţi la intrarea în examen. Unii au intrat şi cu telefoane mobile în examen, deşi acest lucru este interzis şi au mai avut şi surpriza să le sune în timp ce vorbeau, la proba orală.
“Mulţi colegi au venit cu cărţi la şcoală şi când s-a dat subiectul cereau voie la baie, rupeau foaia cu pricina şi copiau. La unele probe s-a făcut şi cheta şi supraveghetorii ne-au lăsat să ne dăm ciornele între noi”, ne-a detaliat un candidat.
Fiţuicile sau tăieturile din manuale au mai fost prinse pe spatele cravatei sau introduse în şosete, adidaşi, la băieţi sau în sutien şi chiloţi, la fete. Paginile de carte sau rezumatele micşorate pe calculator, au mai ajuns şi prin pachetele de şerveţele, după cum ne-au dezvăluit unii elevi. Scrisul pe creioane sau chiar pe sticla de suc a mers foarte bine la formulele matematice sau chimice. Aparatura minusculă costisitoare, ceasurile “şmechere”, fiţuicile cu noroc sau toaletele împodobite cu surse de inspiraţie pe care nimeni nu le-a observat, micro-căştile greu observate de profesori au făcut parte din arsenalul şi strategiile de reuşită ale elevilor.
„În judeţul Mureş nu s-au semnalat incidente de genul acesta. La Inpectoratul Şcolar nu s-a depus nici o sesizare pe această temă”, a precizat Adina Pui, inspector şcolar pentru imagine în cadrul ISJ Mureş.
Aşadar despre “derapajele” Bacaluareatului, în lipsă de dovezi certe, un alt inspector şcolar s-a mulţumit să spună: “Nu putem fi atât de înguşti la minte încât să spunem că acestea nu pot să existe”.

Mureşul a scăpat de reevaluarea lucrărilor de Bac

Reprezentanţii  ISJ Mureş se declară multumiţi de numărul relativ mic de solicitări de reevaluare (827), în condiţiile în care, anumite judeţe din ţară au avut spre recorectare peste 2.500 de lucrări.
Bacalaureatul din acest an a stârnit numeroase reacţii, inclusiv de la cititorii noştri. Cei mai mulţi au dorit să evidenţieze falsitatea unor ierarhii, diferenţele uneori “strigătoare la cer” dintre notele obţinute de unii elevi în timpul anului, când nu prea s-au stresat cu învăţatul, şi brusca revenire a acestora la Bac. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care şefi de promoţie sau olimpici să aibă medii sub unii din colegii lor mediocri.

Opinii

”Să ţi se pună notă mică pentru că eşti de la liceul cutare mi se pare o tâmpenie... degeaba învăţăm dacă totul e pe bani în ziua de azi!” se îngrijorează Alina Ostace, elevă care trece în clasa a XII-a.

 “Cred că de bază ar trebui să fie matematica şi româna, deoarece toţi trebuie să ştim să vorbim şi să socotim bine. Acum, unii care ajung să facă o facultate nu ştiu bine nici tabla înmulţirii. Eu cred că acum copiii sunt solicitaţi cu multe încă de mici. La grădiniţă deja învaţă o limbă străină, iar apoi, când cresc, sunt deja obosiţi şi nu prea mai au chef de şcoală”, ne-a spus Valeria Feier, pensionară.

“Ştim că ei nu învaţă, ştim că ei copiază, ştim că rezultatele la examene sunt false, dar închidem ochii şi sperăm că se vor descurca ei mai târziu după ce vor termina o facultate. Vor copia şi în facultate, iar după ce termină facultatea nu ştiu să facă nimic. Şi dau vina pe societate şi vor să plece. Ei cred că afară este o societate care îi aşteaptă să se descurce tot copiind. Eu mă lupt din greu să-i fac pe copiii mei să înveţe zi de zi, să-şi facă temele şi să nu copieze, ci să ştie. Băiatul de multe ori este descurajat că la lucrări el ia 7-8, iar colegi care copiază iau 10. Şi profesorul chiar acceptă să copieze. Şi îmi reproşează că îi învaţă greşit. Eu ştiu că acum le este greu să înţeleagă că peste ani viaţa le va demonstra că dacă ştii ceva bine cu adevarat, ai să reuşeşti în viaţă. Societatea deja reacţionează la cei cu diplomă, dar care nu ştiu nimic”, ne-a spus Magdalena Silvaş, învăţătoare şi mama unui copil de clasa a IX-a.