Cine, cu cine o face, în România

De: Laurentiu Blaga

E greu să îi ceri Preşedintelui Băsescu să fie elegant. Deşi ipostaza de Preşedinte obligă la eleganţă. E greu să îi ceri lui Traian Băsescu să îşi autocenzureze pornirile, când toată cariera sa politică s-a bazat doar pe insinct. Cu atât mai mult, din limbajul său colorat nu pot să dispară peste noapte cuvinte pe care însuşi Preşedintele le-a făcut memorabile, dar nu de ţinut minte.

E greu să îi ceri Preşedintelui Băsescu să fie elegant. Deşi ipostaza de Preşedinte obligă la eleganţă. E greu să îi ceri lui Traian Băsescu să îşi autocenzureze pornirile, când toată cariera sa politică s-a bazat doar pe insinct. Cu atât mai mult, din limbajul său colorat nu pot să dispară peste noapte cuvinte pe care însuşi Preşedintele le-a făcut memorabile, dar nu de ţinut minte.

 În România se trece prea uşor peste unele lucruri care ţin de bunul simţ general. Lui Traian Băsescu i s-au iertat multe. Prea multe. S-a trecut cu vederea peste episodul “Golden Blitz”, când primul om în stat a plecat la volanul maşinii personale după un şpriţ cu Gigi Becali, pe care îl muştruluise cu doar o zi înainte pentru cuvintele urâte aruncate la adresa premierului Tăriceanu. S-a trecut peste celebra maximă legată de licurici, maximă generată din principiile prezidenţiale privitoare la politica externă. S-a trecut şi peste episodul “găozar” care, fie vorba între noi, are cam aceeaşi valoare faptică cu la fel de prezidenţialul “Măi animalule!”, semnat Ion Iliescu.

Nu putem uita modul lipsit de scrupule prin care Traian Băsescu a trimis-o pe Lavinia Şandru pe centura politicii româneşti. S-a trecut peste multe fiindcă, dincolo de imunitatea de care Preşedintele beneficiază potrivit legii, Traian Băsescu mai beneficiază de imunitatea pe care i-au acordat-o alegătorii. Nu contează cum face, contează că face. Ultima dovadă de înaltă “ţinută” politică a venit la consultările cu partidele politice, desfăşurate zilele trecute la Palatul Cotroceni. “Ce, mă, acum o faceţi cu PSD-ul?”. Aceasta a fost întrebarea pusă de Preşedintele Băsescu liberalilor prezenţi la consultări. Poate pentru alegătorul simplu, modelul Băsescu se potriveşte ca o mănuşă.

E bun pentru că dansează la nunţi cu cine îi vine la mână. Sparge seminţe la meciurile de fotbal. Bea o bere cu băieţii la terasă. Merge cu sania motorizată la munte. Le-o zice bine adversarilor săi politici. Este, cu alte cuvinte, popular. Prea popular însă. Pentru că nu toţi suntem „găozari” şi nici nu privim cu admiraţie la „licuricii cei mari” (ca să folosim un limbaj elegant). Nu toţi suntem dispuşi să asistăm resemnaţi la cine, cu cine „o face” în politica românească. Dar poate că fiecare popor îşi are conducătorii pe care îi merită.