În ţara hahalerelor

De: Cornel Brişcaru

Mă întreb ce aş mai putea vedea la televizior ca să mă mai uimească. “Prostituată, ţigancă impuţită, găuăzar, jigodie, hahaleră, dobitoc , imbecil, spurcat, prost, animal, lichea, nesimţit,” ş.a.m.d. Sunt doar câteva dintre apelativele cu care se gratulează cei ce trăiesc bine din banii noştri.

 Ei inţeleg că îi plătim pentru un astfel de mizerabil spectacol. Aceasta e o primă categorie. O a doua sunt cei precum Primarul din municipiul Tirgu Mureş care a trecut voios chiar şi la cele sfinte. Înjură de biserică, înjură propriile organe, înjură femei, înjură jurnalişti. Înjură. Mai ales când e filmat. E un adept al liberei exprimări cuvenite şi neingrădite nici măcar de elementara decenţă, recunoscută marii părţi a românilor. Dar care face audienţă. Bunul simţ, decenţa, normalul nu fac. Trăim, aşadar, în ţara în care cei ce şi-au luat de la noi dreptul de a ne sta în frunte, au voie să ne injure. Şi-au luat acest drept fără ca pe noi să ne mai intrebe. Suntem doar o masă amorfă de votaci ce trebuie ţinuţi în tensiune. Pentru a mai uita că ne este din ce în ce mai greu. Trăim în ţara în care injuria în public e unica formă de manifestare a inteligenţei creatoare. De conducător. Trăim în ţara pe care le-am oferit-o noi fără ca nici un moment să nu întrebam: de ce ne înjuraţi domnilor? Trăim deci în ţara prostituatelor, ţigăncilor împuţite, a găozarilor, a hahalerelor, a dobitocilor, a imbecililor, a spurcaţilor, a proştilor, animalelor, a lichelelor, a nesimţiţilor şi a celor ce mai sunt pe langă aceştia. Normali nu. Pentru că aşa decidem noi măcar o dată la 4 ani. Sau 5.