Sunt pregătite comunităţile locale pentru atragerea de fonduri structurale? Atu-uri şi dezavantaje.
De: redacţia
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a impus unităţilor administrative, naţionale, judeţene şi locale stabilirea propriilor obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare au fost elaborate programe de dezvoltare corespunzătoare perioadei de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani – respectiv 2007-2013).
Alexandru Petru Frătean
vicepreşedinte CJ Mureş
Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 a impus unităţilor administrative, naţionale, judeţene şi locale stabilirea propriilor obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare au fost elaborate programe de dezvoltare corespunzătoare perioadei de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani – respectiv 2007-2013). Perioadele de programare şi documentele de programare sunt o expresie a aplicării principiului programării în utilizarea Fondurilor structurale.
Instrumentele de programare şi management prin care se realizează obiectivele Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CNSR) 2007-2013, prin intermediul unor intervenţii sectoriale şi/sau regionale reprezintă Programele Operaţionale (PO).
În contextul mai sus prezentat a fost elaborat Programul de Dezvoltare a Judeţului Mureş pentru perioada 2007 – 2013, a cărui obiectiv este dezvoltarea accelerată a judeţului prin valorificarea la maxim potenţialului specific fiecărei zone din judeţ. Programul cuprinde în cadrul Capitolului IV. Planul de acţiune pentru Dezvoltarea Judeţului Mureş 2007 – 2013, un subcapitol referitor la portofoliul de proiecte al judeţului Mureş – proiecte propuse de autorităţile publice locale în vederea realizării în cea mai mare parte prin intermediul Instrumentelor Structurale.
Portofoliul cuprinde peste 750 de proiecte cu diferite grade de maturitate, de la proiecte cu Studiu de fezabilitate sau chiar Proiect tehnic – pregătite pentru a fi depuse spre finanţare, până la propuneri de proiecte. Valoarea acestor proiecte se apropie de 1 miliard Euro.
O problemă de care se lovesc autorităţile publice din mediul rural este cea a lipsei documentelor care vizează proiectele finanţate prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Lipsa detaliilor referitoare la lucrările finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală este un impediment pentru liderii comunităţilor care doresc să demareze elaborarea unor Studii de fezabilitate pentru proiectele prioritare pentru comunităţile pe care le reprezintă. Consider că în această privinţă Guvernul nu şi-a făcut datoria, în consecinţă lansarea primelor programe finanţate din Instrumentele Structurale este prevăzută abia pentru toamna anului 2007.
Consiliul judeţean a recomandat autorităţilor publice locale din judeţ să îşi prevadă în bugetul propriu pe anul 2007 sume necesare pentru pregătirea de documentaţii în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile şi, ca împreună cu specialiştii din Consiliul judeţean să pregătească până la lansarea efectivă a finanţărilor şi alte proiecte, în special proiecte pe infrastructura de mediu şi transport cu impact microregional.
Noi ne simţim pregătiţi. Aşteptăm ca Bucureştiul şi Bruxellesul să acţioneze.
Bogdan Buda
vicepreşedinte PD Mureş
Informaţia înseamnă fonduri
Din punctul meu de vedere, comunităţile locale nu sunt pregătite pentru atragerea de fonduri structurale. Există doar cazuri izolate în care unii primari au reuşit să obţină finanţări pe nişte cărări bătătorite deja, cum a fost SAPARD. Însă, în general, localităţile rurale suferă serios din cauza inexistenţei unui sistem de comunicare a informaţiei. Singura autoritate care are acces organizat azi la aceste informaţii şi e preocupată realmente de ele este Consiliul Judeţean. Ar trebui, însă, un sistem integrat care să cuprindă aproape toate segmentele societăţii, spre care de la surse vizibile şi transparente să se comunice informaţia. Un astfel de sistem trebuie generat de sus în jos, de la autoritate către beneficiari, şi asta deja nu mai e treaba comuntiăţilor rurale, şi nici a Uniunii Europene, ci a instituţiilor de stat. Instituţii care trebuie, în baza unor regului clare de acces şi multiplicare a informaţiei, să coordoneze fluxul informaţiei, să creeze mecanisme solide şi nebirocratice, şi să asigure consultanţă pentru înţelegerea şi interpretarea unui limbaj imposibil de priceput pentru omul simplu.
Pe de altă parte, încă nu sunt definite practic şi eficient mijloacele de evaluare a efectelor informaţiilor şi ariile acoperite în societate, în aşa fel încât ea sa ajungă în tot sau în parte la toţi potenţialii beneficiari, în vederea accesării. Şi atunci, se întâmplă că fără informaţie, comunităţile nu ştiu ce pot şi ce nu pot să facă. De aceea, nu pun problema în termeni de atu-uri sau dezavantaje, ci de eficienţă practică: degeaba sunt bani dacă nu ştii că sunt sau nu ştii cum să ajungi legal şi corect la ei.
Cu alte cuvinte, comunităţile rurale încă nu sunt pregătite în problema accesării de fonduri structurale, dar nu este vina lor, ci a acelor lideri politici care nu înţeleg cât de gravă e această problemă.
Dr. Kelemen Atila
preşedintele UDMR Mureş
Nu ştiu dacă sunt sau nu, dar ştiu sigur că UDMR de foarte mulţi ani este preocupat de pregătirea aleşilor locali pentru competiţia atragerii de fonduri. Este clar că mecanismul de subvenţionare al instituţiilor europene funcţionează într-un sistem neobişnuit pentru noi. Să fim sinceri, pe la noi mulţi sunt convinşi că totul se poate rezolva cumva. Aşa zisul protecţionizm este o cale de lobby aproape familiar în viaţa instituţionalizată română. Din această cauză nu numai că este neobişnuit dar este greu să schimbăm metodele obişnuite.
În sistemele de sprijinire ale instituţiilor europene rolul proiectelor şi programelor este enorm de important. De fapt, în cazul nostru, alcătuirea unui proiect sau studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate este o problemă mare, fiindcă nu suntem obişnuiţi cu conceptul de proiectare. De obicei, mai întâi cerem bani pentru un obiectiv oarecare – hai să zicem o sală de sport– şi după ce am primit un semn pozitiv, numai atunci începem să alcătuim studiul sau proiectul pentru obiectivul respectiv. Dar aici trebuie să menţionez că această concepţie de proiectare nu se referă numai la clădirea unei săli de sport ci la toată activitatea care se va desfăşura în incinta clădiri, dar şi administraţia, sau întreţinerea, sau chiar dezvoltarea este deja inclus în proiectul respectiv.
Deci pentru a atrage fondurile structurale în comunităţile locale presupune existenţa unei gândire europene – iar acesta este un lucru care trebuie învăţat! Primarii noştri, în mare parte, sunt pregătiţi pentru competiţia fondurilor şi sper că aacest lucru se va vedea în realizările comunităţilor, într-un scurt timp. Avem deja câteva realizări extrem de importante, care dovedesc că avem şi potenţial uman, dar şi profesionişti pentru a folosi noile unelte de finanţare!